Citare

citare - act procedural prin care organele judiciare asigură prezenţa părţilor sau a altor persoane la activitatea procesuală. Citarea se face, de regulă, din oficiu, însă poate fi şi facultativă, lăsată la aprecierea organelor judiciare [art. 412 alin. (1), art. 481 alin. (1), art. 496] sau la aprecierea părţilor. Persoana citată este obligată, în genere, sub sancţiunea unei amenzi judiciare, să se prezinte la data şi la locul stabilit de organul care a dispus citarea. Citarea se face prin citaţie scrisă, dar se poate realiza şi prin notă telefonică sau telegrafică [art. 175 alin. (1) C. proc. pen.]. v. şi citaţie.

CITARE, act procedural prin care organul de urmărire penală, sau instanţa de judecată, în procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdicţie, dispune ca o persoană să se prezinte în faţa sa la o dată determinată, în legătură cu un proces sau cu ocazia efectuării de cercetări într-un dosar. Deoarece citarea este necesară pentru desfăşurarea normală a proceselor, în termene scurte şi pe baza cunoaşterii exacte a faptelor, legea prevede că pot fi sancţionate cu amendă pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a lucrărilor de citare persoanele sunt însărcinate cu aceste atribuţii, precum şi absenţa nejustificată a persoanei citate la data şi locul ce i-au fost comunicate.

citare, act procedural prin care o persoană este chemată in faţa organului de urmărire sau a instanţei de judecată. C. are caracterul unui ordin dat de organul judiciar unei persoane de a se prezenta în faţa sa şi are ca scop să asigure desfăşurarea normală a procesului penal prin prezenţa persoanelor citate, atit în cursul urmăririi penale, cit şi al judecăţii. Persoana citată este obligată, în genere, sub sancţiunea unei amenzi judiciare (art. 198. alin. 1, lit. c, C.p.p.) să se prezinte la data şi la locul stabilit de organul care a dispus citarea. Citaţiile se inmînează de agenţi anume însărcinaţi cu îndeplinirea acestei atribuţii sau prin mijlocirea serviciului poştal (art. 175, C.p.p.). învinuitul rsau inculpatul este citat la adresa unde locuieşte, iar dacă aceasta nu este cunoscută, la adresa locului său de muncă, prin serviciul de personal al unităţii la care lucrează; dacă print-o declaraţie dată în cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat, în lege sînt prevăzute numeroase alte ipoteze in care invinuitul este citat in alte locuri decît adresa unde locuieşte sau munceşte (de pildă, la unitatea militară (iacă este încazarmat, la administraţia locului de deţinere dacă este deţinut, prin afişare la consiliul popular la anumite cazuri etc.). C. altor persoane decît învinuitul său inculpatul se face potrivit aceloraşi dispoziţii (art. 179, C.p.p.). Cind c. are loc in cursul judecăţii, organul judiciar trebuie să aibă în vedere şi unele dispoziţii particulare acestei faze a procesului penal. Astfel, judecata poate avea loc numai dacă părţile sint legal citate şi procedura este indeplinită. Neprezentarea părţilor citate nu impiedică judecarea cauzei; cînd instanţa consideră că este necesară prezenţa uneia dintre părtile lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea ei, amînind în acest scop judecata. Partea prezentă la un termen nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă ar lipsi la vreunul dintre aceste termene; cind judecata se amină, martorii, expertii şi interpreţii prezenţi iau în cunoştinţă noul termen de judecată. La cererea persoanelor care iau termenul în cunoştinţă, instanţa le inmînează citaţii, spre a le servi drept justificare la locul de muncă, în vederea prezentării la noul termen. Cînd judecata rămîne în continuare, părţile şi celelalte persoane care participă la proces nu se mai citează. Militarii şi deţinuţii sint citaţi la fiecare termen (art. 291, C.p.p.).

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Citare