constatarea adăugirilor în manuscrisuri, stabilirea intervenţiilor interioare într-un înscris, realizabilă prin examinări grafice, fizico-chimice şi după criteriul ordinii cronologice a trăsăturilor intersectate. Dintre procedeele mai frecvent folosite pot fi amintite: a) diferenţierea cromatică (fotografică separatoare de culori) ; b) comportarea sub incidenţa radiaţiilor invizibile (ultraviolete, infraroşii, Roentgen) ; c) examinarea microroscopică; d) comportarea faţă de reactivi, îndeosebi a cernelurilor care, tratate cu diferiţi solvenţi, pot avea reacţii diferite ca: decolorate, schimbare a nuanţei de culoare, întinderea rapidă pe hîrtie etc.; e) analiza cromatografică pe hîrtie şi în strat subţire.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Constatarea adăugirilor în manuscrisuri
