Conţinutul raportului juridic civil
| Comentarii |
|
conţinutul raportului juridic civil, drepturile subiective civile formează latura activă a conţinutului raportului juridic civil, iar obligaţiile civile alcătuiesc latura pasivă a acestuia.
Cele două laturi ale conţinutului raportului juridic civil nu sunt independente, ci, dimpotrivă, se află într-o strânsă corelaţie, deoarece, pentru orice raport juridic civil (real, obligaţional sau nepatrimonial), nu există drept subiectiv civil fără o obligaţie civilă corelativă şi, invers, nu există obligaţie civilă căreia să nu îi corespundă un drept subiectiv civil.
Raportul juridic real, sub aspectul conţinutului său, este un raport simplu, în sensul că subiectul activ (titularul dreptului real) are în principiu numai drepturi, iar subiectul pasiv nedeterminat are numai obligaţia negativă de a nu face nimic de natură să aducă atingere exerciţiului dreptului real de către titularul acestuia.
Situaţia se prezintă în mod asemănător şi în cazul raportului juridic nepatrimonial.
În schimb, din punctul de vedere al conţinutului său, raportul juridic obligaţional poate fi nu numai un raport simplu (de exemplu, din momentul încheierii unui contract de împrumut de folosinţă se nasc obligaţii numai pentru comodatar, eventualele obligaţii care se nasc pe parcursul executării contractului în sarcina comodantului fiind obligaţii extracontrac-tuale), ci şi un raport complex, în sensul că fiecare parte a raportului juridic are atât drepturi subiective civile, cât şi obligaţii civile (spre exemplu, în contractul de vânzare-cumpărare, dreptului vânzătorului de a obţine preţul lucrului vândut îi corespunde obligaţia cumpărătorului de a-i plăti preţul respectiv, iar obligaţiilor vânzătorului de a preda lucrul cumpărătorului şi de a-l garanta contra evicţiunii şi contra viciilor îi corespund drepturile cumpărătorului de a i se preda lucrul şi de a fi garantat contra evicţiunii şi contra viciilor lucrului).
