Contract de rentă viageră
| Comentarii |
|
contract de rentă viageră, contract prin care o persoană se obligă să transmită, cu titlu oneros sau gratuit, unul sau mai multe bunuri sau o sumă de bani în proprietatea altei persoane, aceasta obligându-se, în schimb să plătească transmiţătorului, periodic, până la decesul lui, o sumă de bani (rentă viageră). Obligaţia de plată a sumei de bani poate fi stipulată şi în beneficiul unui terţ.
contractul de rentă viageră, 1. Definiție, constituire şi reglementare 2. Caractere juridice 3. Condiţii de validitate
1. Definiție, constituire şi reglementare
Renta viageră este contractul prin care o persoană numită credirentier înstrăinează un „capital de orice natură” altei persoane numită debirentier, în schimbul unor prestaţii periodice în „bani sau alte bunuri fungibile” plătite până la moartea credirentierului}^
Renta viageră poate fi şi cu titlu gratuit (constituită prin donaţie sau legat cuprins în testament). în acest caz, renta viageră se supune „regulilor proprii ale actului juridic de constituire” (art. 2243 alin. 1 Noul Cod Civil).
De precizat că atât contractul, cât şi prestaţia datorată de debirentier poartă numele de rentă viageră.
Renta viageră se constituie, de regulă, în favoarea credirentierului, dar poate fi constituită şi pe durata vieţii debirentierului sau a unui terţ beneficiar (art. 2242 alin. 2 Noul Cod Civil)*.
Contractul poate fi încheiat şi „pe durata vieţii mai multor persoane, urmând ca obligaţia de plată a rentei să înceteze la data la care decedează ultima dintre aceste persoane” (art. 2244 Noul Cod Civil).
Durata contractului este nedeterminată, respectiv restul vieţii persoanei credirentierului. Astfel, caracterul viager ţine de esenţa acestui act juridic special.
Renta viageră poate fi constituită în favoarea unei persoane sau a două ori mai multor persoane (de exemplu, în favoarea soţilor, care devin credirentieri).
în cazul pluralităţii de credirentierii, obligaţia de plată a rentei viagere este indivizibilă (art. 2245 Noul Cod Civil).
Contractul de rentă viageră este reglementat (numit) de Codul civil în Cartea a V-a, Titlul IX „Despre contracte speciale”, Capitolul XVII, art. 2242-2253.
2. Caractere juridice
Renta viageră se individualizează prin caracterele sale juridice.
a). Renta viageră este, în principiu, consensuală, deoarece se încheie valabil prin „simplul acord de voinţe” al părţilor contractante (art. 1174 alin. 1 C. civ).
Atunci când renta viageră este stipulată în favoarea unui terţ, chiar dacă acesta o primeşte cu titlu gratuit, contractul nu este supus formei autentice (art. 2242 alin. 1 Noul Cod Civil).
Când contractul transferă un drept real imobiliar al credirentierului forma cerută este de asemenea cea autentică.
Dreptul de preempţiune nu operează în cazul rentei viagere.
b). Renta viageră este un contract aleatoriu, deoarece existenţa şi întinderea obligaţiilor părţilor depind de un eveniment viitor şi nesigur că se va produce (incert), existând şanse de câştig şi de pierdere pentru ambele părţi contractante.
în cazul în care contractul prevede că prestaţia periodică în bani se va plăti pe o durată determinată (şi nu până la sfârşitul vieţii celui care înstrăinează lucrul), contractul va fi calificat ca vânzare-cumpărare sau schimb (neputând fi rentă viageră, întrucât lipseşte elementul viager, care este de esenţa acestui contract).
c). Renta viageră este, de regulă, un contract oneros, deoarece ambele părţi urmăresc un scop patrimonial. Caracterul oneros al rentei este strâns legat de cel aleatoriu.
Când renta viageră este constituită cu titlu gratuit, ea este supusă regulilor de formă şi de fond prevăzute pentru donaţii şi testamente (art. 2243 Noul Cod Civil). în acest caz, contractul nu mai are caracter aleatoriu, ci este o liberalitate, deoarece pentru credirentier nu există şanse de pierdere, iar pentru debirentier nu există şanse de câştig.
Contractul constituie, de asemenea, o liberalitate şi în cazul în care renta se stipulează în favoarea unui terţ. în acest caz, părţile contractante se numesc: con-stituitor (stipulant) şi debirentier (promitent), iar terţul beneficiar are calitatea de credirentier.
Menţionăm că un contract nu poate fi aleatoriu decât pentru ambele părţi (deci este exclusă posibilitatea ca pentru una din părţi contractul să fie comutativ, iar pentru alta aleatoriu).
d). Renta viageră este un contract sinalagmatic (bilateral), deoarece, de regulă, ambele părţi contractante au obligaţii.
Ca excepţie, dacă însă renta viageră s-a constituit prin donaţie, contractul va avea caracter unilateral, deoarece numai debirentierul are obligaţii (plata unei prestaţii periodice).
Când renta s-a constituit prin legat, ea va avea regimul juridic specific actelor unilaterale mortis causa.
e). Renta viageră este translativă de proprietate, caz în care credirentierul va fi ţinut de obligaţia de garanţie a vânzătorului'.
Ca şi în cazul vânzării, transferul dreptului de proprietate se va face, de regulă, în momentul încheierii contractului (dacă nu a fost amânat prin legea convenţia părţilor). în acest context reamintim că în cazul drepturilor reale imobiliare transferul dreptului se realizează în momentul înscrierii în cartea funciară (art. 885 alin. 1 Noul Cod Civil).
3. Condiţii de validitate
în general, condiţiile cerute pentru validitatea contractului de rentă viageră sunt cele cerute pentru contractul de vânzare-cumpărare (când renta este cu titlu oneros).
Atunci când renta este constituită cu titlu gratuit (liberalitate), condiţiile de validitate sunt cele pentru donaţii şi testamente.
în ceea ce priveşte capacitatea părţilor, atât credirentierul, cât şi debirentierul trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a încheia acte de dispoziţie, întrucât renta viageră este, de regulă, translativă de proprietate.
Când persoana în favoarea unei persoane decedate la momentul încheierii, contractul este lovit de nulitate absolută, deoarece nu există şanse de câştig sau de pierdere pentru părţile contractante.
Potrivit art. 2244 din Noul cod civil, renta constituită pe durata vieţii unui terţ care era decedat în ziua încheierii contractului este sanctionată cu nulitatea ab-
solută.
Tot astfel, „nu produce, de asemenea, niciun efect contractul prin care s-a constituit cu titlu oneros o rentă pe durata vieţii unei persoane care, la data încheierii contractului, suferea de o boală din cauza căreia a murit în interval de cel mult 30 de zile de la această dată” (art. 2247 Noul Cod Civil).
Obiectul prestaţiei părţilor este, de regulă, dublu:
a) obiectul prestaţiei credirentierului, care pot fi: un „capital de orice natură” (art. 2243 alin. 1 Noul Cod Civil);
b) obiectul prestaţiei debirentierului, care constă în prestaţii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile” (art. 2242 alin. 2 Noul Cod Civil);
Ca orice contract, renta viageră (atât cea oneroasă, dar mai ales cea gratuită) trebuie să aibă o cauză licită şi morală.
Puteti sa-mi sugerati o modalitate de calcul al Rentei viagere pentru un apartament de 3 camere si o varsta a detinatorului de 77 ani? Va multumesc,Blackye.