Despăgubire

despăgubire, 1. sumă de bani la plata căreia este obligată persoana care, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite, prin una dintre faptele prevăzute de lege (art. 108 sau art. 108^2 C. proc. civ.). Potrivit legii, la cererea părţii interesate, instanţa de judecată ori, după caz, preşedintele instanţei de executare poate obliga pe cel care, cu intenţie sau din culpă, a pricinuit amânarea judecării sau a executării silite la plata unei d. pentru paguba cauzată prin amânare; 2. sumă de bani la plata căreia este obligat expropriatorul prin hotărâre judecătorească şi de care beneficiază expropriatul, precum şi celelalte persoane care au constituite drepturi reale asupra imobilului expropriat. D. se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. Dacă sunt îndeplinite condiţiile exproprierii, instanţa stabileşte întinderea despăgubirilor la care este îndreptăţit proprietarul imobilului, precum şi sumele care se cuvin posesorului, precum şi titularilor altor drepturi reale. Hotărârea pronunţată este supusă apelului şi recursului. Atunci când părţile se învoiesc în faţa instanţei asupra exproprierii şi întinderii d., aceasta va lua act de învoiala părţilor şi va pronunţa o hotărâre definitivă şi irevocabilă. în cazul în care părţile se înţeleg cu privire la expropriere, dar nu se înţeleg referitor la întinderea despăgubirilor, instanţa va lua act de învoială şi va proceda la stabilirea cuantumului despăgubirilor. Pentru stabilirea d., instanţa va constitui o comisie alcătuită din trei experţi (unul numit de instanţă, altul desemnat de expropriator şi altul nominalizat de expropriat şi de celelalte persoane care au dreptul la d.). La calculul întinderii d., experţii şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în aceeaşi localitate, la data încheierii raportului de expertiză, precum şi de daunele cauzate proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, pe baza dovezilor prezentate. Experţii vor stabili separat d. cuvenite proprietarului şi d. cuvenite titularilor altor drepturi reale asupra imobilului. D. stabilită de instanţă nu poate fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de proprietar şi de către alte persoane interesate; 3. sumă de bani la plata căreia este obligat debitorul unei obligaţii contractuale neexecutate sau autorul unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii. Acesta este obligat, prin hotărâre judecătorească, faţă de creditorul sau victima care a suferit prejudiciul, în scopul reparării prin echivalent a pagubelor pe care i le-a cauzat [sin. dezdăunare, daune-interese (în răspunderea contractuală); indemnizare (în răspunderea delictuală)].

despăgubire -1. modalitate prin care se realizează repararea prejudiciului produs unei persoane prin comiterea infracţiunii. Constă în plata unei sume de bani pentru repararea pagubei şi priveşte atât prejudiciul efectiv suferit (dam-num emergens), folosul de care partea civilă a fost lipsită (lucrum cessans), cât şi prejudiciul moral. 2. sumă plătită pentru repararea pagubei. Achitarea despăgubirilor civile sau garantarea achitării acestora constituie o condiţie esenţială pentru acordarea reabilitării. ~ de război - sumă pe care statul care a dezlănţuit un război de agresiune este obligat să o plătească în baza unui act internaţional, pentru prejudiciile cauzate statului atacat.

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Despăgubire




Maria Coward 26.10.2022
În baza căreia legi pot cere despăgubiri.
Cum ma. Pot constitui?
Răspunde