Discriminarea pozitivă
| Comentarii |
|
„discriminarea pozitivă reprezintă o întrerupere a egalității justificată de o situație de inegalitate destinată să restabilească egalitatea. Acest lucru stârnește controverse inclusiv pe planul terminologiei, întrucât expresia «acțiune pozitivă» sau «măsură pozitivă» ar fi mai aproape de conceptul original englez affirma-tive action. Noțiunea de discriminare pozitivă, consacrată în ordinea comunitară, nu este aceeași și în ordinea convențională.
În realitate, «discriminările» pozitive nu sunt «discriminări», ci «diferențe», care, în anumite condiții, sunt astfel admisibile; ele sunt în mod particular obiective și rezonabile”.
„Discriminarea pozitivă constă în acele acțiuni speciale care sunt întreprinse temporar pentru a accelera realizarea în fapt a egalității de tratament și care nu sunt considerate acțiuni de discriminare. De exemplu, actele prin care angajatorul încurajează persoanele aparținând unui anumit sex, unui anumit grup etnic ori rasial să își perfecționeze pregătirea profesională sau să se califice într-o anumită profesie/meserie în considerarea faptului că persoanele de un anumit sex, rasă sau etnie sunt subreprezen-tate la locul de muncă se încadrează în sfera noțiunii de discriminare pozitivă.
Convenția nr. 111 a O.I.M. nu califică drept discriminatorii măsurile speciale de protecție sau de asistență a anumitor categorii de persoane prevăzute în alte convenții sau recomandări ale O.I.M., măsuri care sunt justificate de anumite nevoi specifice ale respectivelor persoane, legate de sex, vârstă, invaliditate, situație familială, nivel social sau cultural, atribuții sindicale sau de reprezentare a personalului”.
