Dispoziția de a discrimina
| Comentarii |
|
În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000, „Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în sensul ordonanței’.
Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 202/2002: „(1) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în domeniile menționate la art. 2 alin. (1) [/n sectorul public și privat, în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, politicii, participării la decizie, furnizării și accesului la bunuri și servicii, cu privire la constituirea, echiparea sau extinderea unei întreprinderi ori începerea sau extinderea oricărei altei forme de activitate independentă, precum și în alte domenii reglementate prin legi speciale]. (2) Este interzis orice ordin sau dispoziție de a discrimina o persoană pe criteriul de sex”.
Dispoziția de a discrimina poate fi invocată doar în cazurile în care drepturile au fost lezate pe un anumit criteriu. Dispoziția de a discrimina constă în ordinul primit de o persoană de la o altă persoană pentru a aplica un tratament arbitrar, injust, discriminatoriu unei persoane sau grup de persoane. În această situație, vinovați de comiterea fapte de discriminare sunt atât persoana care a dat ordinul, cât și cel care a pus în aplicare un ordin nelegal.
