dreptul de opţiune al creditorului, formă de manifestare a principiului disponibilităţii în faza executării silite, exprimând facultatea creditorului de a alege bunurile debitorului pe care vrea să le urmărească, iar în cazul în care sunt mai mulţi debitori obligaţi solidar, posibilitatea de a decide împotriva căruia dintre aceştia să se îndrepte urmărirea; în virtutea acestui drept, creditorul poate, în limita creanţei sale şi comportându-se cu bună-credinţă, să urmărească orice bunuri (imobile sau mobile, inclusiv sume de bani) din patrimoniul debitorului său, îndreptându-şi urmărirea fie asupra tuturor bunurilor deodată, fie numai asupra unor bunuri izolate. D.o.c. se referă numai la bunurile urmăribile, nu şi la cele pe care legea le declară (total sau parţial) neurmăribile. In afară de această limitare, exercitarea d.o.c. mai suferă încă o restrângere în cazurile în care legea prescrie creditorului procedura de executare, deci şi modul în care îşi poate valorifica titlul executoriu, determinând prin aceasta bunurile la care se poate referi executarea, creditorul fiind privat în acest fel de dreptul de a alege calea pe care o preferă. Astfel, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute, realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii; pentru aceste cazuri poprirea rămâne în fiinţă şi atunci când debitorul îşi schimbă locul de muncă la o altă unitate sau este pensionat, situaţie în care unitatea de la care pleacă debitorul va trimite actele prin care s-a înfiinţat poprirea unităţii la care se află noul loc de muncă al debitorului sau organului competent de ocrotire socială care, de la data primirii acestor acte, devine terţ poprit; dacă debitorul părăseşte unitatea fără ca aceasta să cunoască noul loc de muncă, ea îl va încunoştinţa pe creditor despre această împrejurare; după aflarea noului loc de muncă al debitorului, creditorul îl va aduce la cunoştinţă unităţii de la care debitorul a plecat, pentru ca aceasta să procedeze în modul arătat. De asemenea, Codul muncii prevede că suma stabilită pentru acoperirea daunelor pricinuite de către persoana încadrată în muncă unităţii la care lucrează se reţine în rate lunare din drepturile sala-riale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă; ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză, jumătate din salariul respectiv; în cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public, reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit; dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă; dreptul de opţiune al unităţii creditoare fiinţează abia în această ultimă ipoteză, fiind condiţionat de apariţia imposibilităţii continuării urmăririi silite prin reţineri lunare din retribuţie; în cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa executorului judecătoresc, de asemenea, în condiţiile Codului de procedură civilă. Această restrângere a d.o.c. nu operează în cazul infractorilor condamnaţi la pedepse private de libertate, care, nemaifiind în câmpul muncii în timpul executării pedepsei, despăgubirile acordate unităţii prejudiciate de către instanţa penală se vor recupera prin urmărirea tuturor bunurilor infractorului.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Dreptul de opţiune al creditorului
