dreptul de a cere executarea hotărârii judecătoreşti, element component al conţinutului principiului disponibilităţii, exprimând facultatea părţii care a câştigat procesul de a provoca punerea în executare a hotărârii pronunţate, în scopul de a-şi realiza concret şi integral dreptul recunoscut în justiţie. Legea recunoaşte şi procurorului o asemenea facultate pentru hotărârile pronunţate în favoarea minorilor, interzişilor, dispăruţilor, precum şi a altor categorii de persoane, în condiţiile legii, indiferent dacă a participat la procesul în care a fost pronunţată hotărârea respectivă. Pe de altă parte, legiuitorul stabileşte că pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înfiinţarea popririi se dispune de instanţa de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie potrivit legii.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Dreptul de a cere executarea hotărârii judecătoreşti
