Efectele contractului de mandat
| Comentarii |
|
efectele contractului de mandat, A. Efectele mandatului între părţi B. Efectele mandatului fată de terti
Ca orice contract valabil încheiat, mandatul va produce efecte juridice, potrivit dreptului comun.
Deoarece în contract mandantul împuterniceşte mandatarul să încheie acte juridice cu un anume terţ, ne aflăm în prezenţa a trei subiecte de drept civil, fapt pentru care efectele contractului se vor produce implicit şi faţă de acesta din urmă (nu însă şi faţă de alţi terţi, pentru care contractul este o res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest).
în consecinţă, datorită particularităţilor contractului de mandat, efectele acestuia vor fi analizate atât inter partes, cât şi faţă de terţul cu care s-a încheiat actul juridic preconizat.
A. Efectele mandatului între părţi
Obligaţiile mandatarului sunt prevăzute în art. 2017-2024 Noul Cod Civil
a). Obligaţia de a îndeplini mandatul.
Potrivit art. 2017 Noul Cod Civil, principala obligaţie a mandatarului este aceea de a îndeplini („a executa”) mandatul (obligaţie de a face).
Mandatul trebuie îndeplinit în limitele stabilite în contract. Cu toate acestea, mandatarul „se poate abate de la instrucţiunile primite, dacă îi este imposibil să îl înştiinţeze în prealabil pe mandant şi se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică, în acest caz, mandatarul este obligat să îl înştiinţeze de îndată pe mandant cu privire la schimbările aduse executării mandatului” (art. 2017 alin. 2 Noul Cod Civil].
îndeplinirea mandatului este o obligaţie de mijloace (nu de rezultat), mandatul considerându-se îndeplinit dacă mandatarul a depus toate diligenţele pentru perfectarea actului juridic cu care a fost împuternicit (chiar dacă operaţiunea juridică nu s-a realizat)’.
Nerealizarea actului juridic preconizat din culpa mandatarului atrage însă răspunderea acestuia. Culpa mandatarului se apreciază însă diferit, după cum mandatul este gratuit sau oneros.
Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este tinut să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar. In acest caz, culpa mandatarului se apreciază după tipul abstract al omului prudent şi diligent (culpa levis in abstracto).
Dacă însă mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat să îl îndeplinească cu diligenţa pe care o manifestă în propriile afaceri. Astfel, culpa mandatarului se va aprecia în raport de situaţia concretă (fiind atenuată).
Dacă bunul deţinut în baza mandatului piere fortuit, mandatarul nu va răspunde, chiar dacă l-ar fi putut salva sacrificând propriile sale bunuri.
Răspunderea mandatarului poate fi modificată însă de părţi, atenuată sau agravată (regulile de mai sus fiind aplicabile în lipsa unor dispoziţii contractuale).
Dacă într-un contract de mandat sunt împuternicite mai multe persoane în calitate de mandatari, fiecare îşi va executa independent obligaţiile contractuale, neexistând solidaritate între mandatari.
Mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra împreună „nu are efect” (a se citi, nu se încheie valabil, s.n.) dacă nu a fost acceptat de către toate aceste persoane (art. 2022 alin. 1 Noul Cod Civil).
Actele săvârşite de mandatari îl obligă pe mandant, „chiar dacă au fost încheiate numai de una dintre ele”, cu excepţia cazului când s-a stipulat că vor lucra împreună.
în caz de pluralitate de mandatari, de regulă, fiecare îşi execută independent obligaţiile contractuale, neexistând solidaritate între mandatari. Ca excepţie, mandatarii răspund solidar faţă de mandant dacă s-au obligat să lucreze împreună (art. 2022 alin. 3 Noul Cod Civil).
b). Obligaţia de a da socoteală.
Potrivit art. 2019 alin. 1 Noul Cod Civil, „orice mandatar este ţinut să dea socoteală despre gestiunea sa”. Totodată, el este obligat, la cerere, să înapoieze toate actele sau bunurile primite de la mandant pentru realizarea obligaţiilor sale.
Mandatarul mai este obligat, cu ocazia executării mandatului, să conserve bunurile primite de la mandant sau în numele lui.
Obligaţia principală a mandatarului de a da socoteală, precum şi cea auxiliară a restituirii bunurilor la cerere operează fără distincţie dacă mandatul este gratuit sau cu titlu oneros.
Sumele de bani primite de mandatar urmează să fie restituite distinct. Mandatarul datorează dobânzi: pentru sumele întrebuinţate în folosul său începând din ziua întrebuinţării, dar şi pentru cele cu care a rămas dator, din ziua în care a fost pus în întârziere.
în caz că mandatarul refuză să predea sumele de bani primite, mandantul are la dispoziţie o acţiune personală, prescriptibilă în termenul general de prescripţie. Prescripţia dreptului la acţiune al mandantului începe să curgă de la data încetării contractului.
c). Obligaţia de răspundere pentru faptele persoanei substituite în executarea contractului.
Potrivit art. 2021 Noul Cod Civil, în principiu, „mandatarul care şi-a îndeplinit mandatul nu răspunde faţă de mandant cu privire la executarea obligaţiilor asumate de persoanele cu care a contractat”.
Ca excepţie, el va răspunde alături de terţi, atunci când „insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit să îi fi fost cunoscută la data încheierii contractului cu acele persoane”.
întrucât mandatul este un contract încheiat intuitu personae, mandatarul îndeplineşte personal obligaţiile asumate (art. 2023 alin. 1 Noul Cod Civil).
Face excepţie de la regulă cazul în care mandantul l-a autorizat în mod expres să îşi substituie o altă persoană în executarea în tot sau în parte a mandatului.
Potrivit art. 2023 alin. 2 Noul Cod Civil, chiar în absenţa unei autorizări exprese, mandatarul îşi poate substitui un terţ dacă:
- împrejurări neprevăzute îl împiedică să aducă la îndeplinire mandatul;
- îi este imposibil să îl înştiinţeze în prealabil pe mandant asupra acestor împrejurări;
- se poate prezumă că mandantul ar fi aprobat substituirea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică.
în cazurile prevăzute mai sus, mandatarul este obligat să îl înştiinţeze de îndată pe mandant cu privire la substituire.
Dacă substituirea nu a fost autorizată de mandant, mandatarul răspunde pentru actele persoanei pe care şi-a substituit-o ca şi cum le-ar fi îndeplinit el însuşi.
Dacă substituirea a fost autorizată, mandatarul nu răspunde decât pentru diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit şi i-a dat instrucţiunile privind executarea mandatului.
Menţionăm că cele trei subiecte de drept civil sunt părţi în două raporturi juridice diferite: pe de o parte, mandantul şi mandatarul, iar, pe de altă parte, mandatarul şi substituitul. în aceste condiţii, în principiu, mandantul şi substituitul nu au acţiuni directe şi, în consecinţă, nu se pot acţiona reciproc decât pe calea acţiunii oblice prevăzute de art. 1560 Noul Cod Civil
Legea a conferit numai mandantului dreptul de a-l acţiona direct pe substituit (art. 2023 alin. 6 Noul Cod Civil), în măsura în care acesta din urmă are datorii faţă de mandatar.
în consecinţă, substituitul nu are însă acţiune directă asupra mandantului, putându-l acţiona numai pe calea prevăzută de art. 1560 Noul Cod Civil
Potrivit art. 2024 Noul Cod Civil, în vederea conservării bunurilor mandantului, mandatarul va exercita drepturile mandantului faţă de terţi, dacă bunurile primite pentru mandant prezintă semne de deteriorare sau au ajuns cu întârziere (procedând, în caz de urgenţă, chiar „la vânzarea bunurilor cu diligenţa unui bun proprietar”).
Obligaţiile mandantului sunt precizate de art. 2025-2029 Noul Cod Civil
a). Obligaţia de despăgubire a mandatarului pentru cheltuielile făcute.
Mandantul este obligat să pună la dispoziţia mandatarului mijloacele necesare
executării mandatului.
Mandantul trebuie să restituie mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urmă pentru executarea mandatului (art. 2025 alin. 2 Noul Cod Civil).
Mandantul este obligat să-l despăgubească pe mandatar pentru prejudiciul suferit în executarea mandatului, dacă prejudiciul nu provine din culpa mandatarului (art. 2026 Noul Cod Civil).
Mandantul trebuie să plătească dobânzi la sumele cheltuite de mandatar, fără punere în întârziere (chiar din momentul avansării lor).
b). Obligaţia de plată a remuneraţiei.
Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să plătească mandatarului remuneraţia, chiar şi în cazul în care, fără culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi executat (art. 2027 Noul Cod Civil).
Culpa mandatarului îl poate scuti pe mandant de la plata parţială sau totală a remuneraţiei.
Când mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai multe persoane (pluralitate de mandanţi) pentru o afacere comună, fiecare dintre mandanţi răspunde solidar faţă de mandatar de toate obligaţiile mandatului (art. 2028 Noul Cod Civil).
Pentru garantarea tuturor creanţelor sale împotriva mandantului izvorâte din mandat, mandatarul are un drept de retenţie asupra bunurilor primite cu ocazia executării mandatului de la mandant ori pe seama acestuia (art. 2029 Noul Cod Civil).
B. Efectele mandatului fată de terti
a). Raporturile dintre mandant şi terţi. Dacă mandatarul va reuşi, în fapt, încheierea actului juridic pentru care a fost împuternicit, de drept, se vor crea
raporturi juridice directe între mandant şi terţi (deoarece mandatarul încheie actul juridic pe seama şi în numele mandantului).
Actele juridice încheiate de mandatar nu vor obliga pe mandant dacă s-au făcut cu depăşirea limitelor împuternicirii date acestuia (decât dacă mandantul le-a ratificat). Ratificarea lor de către mandant va produce efecte retroactive (de la data încheierii actului), ca şi cum actul juridic ar fi fost valabil încheiat.
Actele juridice încheiate cu depăşirea limitelor împuternicirii şi neratificate nu vor obliga pe mandant decât, eventual, în cadrul unor obligaţii extracontractuale (de exemplu, gestiunea de afaceri).
b). Raporturile dintre mandatar şi terţi. între mandatar şi terţi nu se creează raporturi juridice, deoarece mandatarul contractează, în drept, în numele şi pe seama mandantului (şi numai în fapt personal).
în consecinţă, pentru mandatar, actul juridic încheiat (de el, în fapt) este numai un res inter alios acta.
Pentru actele excesive, mandatarul garantează faţă de terţi, cu excepţia cazului când aceştia au cunoscut întinderea mandatului.
