Donaţia deghizată
| Comentarii |
|
donaţia deghizată, liberalităţile pot fi deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau făcute unei persoane interpuse. Ambele sunt manifestări ale simulaţiei în contracte.
a) Donaţia deghizată este o donaţie simulată care, sub aparenţa unui contract cu titlu oneros, ascunde natura gratuită a unui contract secret. De exemplu, deşi printr-un contract public de vânzare-cumpărare se înstrăinează o casă, în fapt, dreptul de proprietate se transmite cu titlu gratuit. în acest caz, deşi părţile contractante recunosc existenţa unui preţ, acesta nu există în realitate (nefiind datorat).
în general, donaţiile deghizate sunt valabile, simulaţia nefiind, în principiu, sancţionată cu nulitatea.
Dacă însă deghizarea este frauduloasă, contractul este nu/. De exemplu, dacă donaţia a fost deghizată „în scopul de a eluda revocabilitatea donaţiilor între soţi”, contractul este sancţionat cu nulitatea (art. 1033 alin. 1 Noul Cod Civil).
în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de fond, s-a apreciat unanim că actul care deghizează donaţia (cel aparent) trebuie să întrunească toate cerinţele prevăzute de lege (în materie de donaţii).
Forma donaţiei deghizate (a contractului care deghizează o donaţie) este forma cerută de lege pentru validitatea actului aparent, şi nu forma autentică impusă de art. 1011 alin. 1 Noul cod civil pentru donaţii. De exemplu, dacă sub aparenţa unui contract de vânzare-cumpărare, părţile convin să transfere gratuit un autoturism, forma donaţiei deghizate este cea prevăzută de lege pentru actul aparent; deci, în acest caz, contractul este valabil încheiat prin înscris sub semnătură privată. Dacă însă obiectul vânzării aparente este un imobil, forma valabilă a donaţiei deghizate este forma autentică.
Proba deghizării se face potrivit regulilor din materia simulaţiei: părţile contractante, precum şi succesorii lor universali sau cu titlu universal o pot face cu un contraînscris sau cu început de dovadă scrisă (completat cu martori sau prezumţii), iar terţii o pot face prin orice mijloc de probă (deoarece, pentru ei, simulaţia este un simplu fapt).
b) Donaţia prin interpunere de persoane este tot o donaţie simulată, asemănătoare donaţiei deghizate, care însă are un obiect diferit. Astfel, dacă în cazul donaţiei deghizate simulaţia vizează natura gratuită a contractului, în cazul interpunerii de persoane simulaţia priveşte persoana donatarului.
în practică, această formă de simulaţie este întâlnită atunci când se doreşte gratificarea unei persoane incapabile de a primi o donaţie, caz în care contractul (public) se încheie cu o persoană interpusă.
Având în vedere că obiectul simulaţiei este persoana donatarului, şi nu operaţiunea juridică efectuată de părţi, problema formei ce trebuie respectată la încheierea contractului nu mai este importantă, deoarece contractul încheiat cu persoana interpusă este o donaţie (evident supusă prevederilor art. 1011 alin. 1 Noul Cod Civil).
Prin art. 992 alin. 2 Noul Cod Civil, sunt persoane prezumate interpuse: ascendenţii, descendenţii şi soţul persoanei incapabile de a primi liberalităţi, precum şi ascendenţii şi descendenţii soţului acestei persoane.
și tatăl vitreg au donatt un loc de veci varulu declarând sub semnătură in fața notarului că nu au moștenitor ! Dar acest fapt e o minciună deci un fals deoarece EU exist și în plus am și testament dar de părinți pe numele meu în plus vărul meu care a acceptat donația știa prea bine că eu exist deoarece am crescut împreună iar cu toate acestea a semnat de primirea donației.Intre timp mama mea a decedat iar la dezbaterea succesorală am descoperit actul notarial cu donația mincinoasă .A-și dori să știu ce
Citește mai mult
pot face pentru anularea donației ori obținerea de compensație materială din partea celui ce a semnat în fals acceptarea donației.Va multumesc