fapte colective 1. Fapte la săvîrşirea cărora participă în mod direct şi nemijlocit atît sub raport obiectiv (săvîrşirea acţiunii materiale), cit şi sub raport subiectiv (intenţie), mai multe persoane. 2. Infracţiunile în conţinutul cărora intră mai multe acte, de acelaşi fel sau diferite, care luate fiecare in parte ar constitui o faptă penală. Este cazul infracţiunilor continuate şi al infracţiunilor complexe, precum şi al infracţiunilor de obişnuinţă cu repetări ce depăşesc de mai multe ori limita minimă necesară. în toate aceste cazuri există o unitate juridică, o singură infracţiune prin voinţa legii şi deci indivizibilitate (art. 33, lit. c, C.p.p.). V. şi conexitate; indivizibilitate.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Fapte colective
