forţă executorie, efect intrinsec al hotărârii judecătoreşti în virtutea căruia drepturile stabilite prin aceasta dobândesc putere executorie pe data când hotărârea a rămas definitivă sau, în cazul hotărârilor date cu execuţie vremelnică, pe data pronunţării acestora. F.e. este o caracteristică proprie nu numai a hotărârilor judecătoreşti, ci şi a tuturor actelor juridice cărora legea le recunoaşte o atare calitate.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Forţă executorie
