Insolvenţă
| Comentarii |
|
insolvenţă, stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. I. este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori. I. este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei [sin. stare de încetare a plăţilor; v. şi procedura insolvenţei].
insolvenţă, starea patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile. I. este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 90 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; prezumţia este relativă. I. este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei (art. 3 din Legea nr. 85/2006). în cazul unei instituţii de credit, i. reprezintă acea stare a instituţiei de credit aflate în una dintre următoarele situaţii:
i) incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilităţile băneşti;
ii) scăderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a instituţiei de credit;
iii) retragerea autorizaţiei de funcţionare a instituţiei de credit, în conformitate cu prevederile legale, ca urmare a imposibilităţii de redresare financiară a unei instituţii de credit (art. 2 din O.G. nr. 10/2004). V. debitor în procedura insolvenţei; creditor în procedura insolvenţei; creanţe în procedura insolvenţei; deschiderea procedurii insolvenţei la cererea debitorului/creditorilor; judecător sindic; cereri introductive în procedura insolvenţei; inventarierea bunurilor debitorului în procedura insolvenţei; notificarea deschiderii procedurii insolvenţei; opoziţia creditorilor Ia deschiderea procedurii insolvenţei urinare a cererii debitorului; închiderea procedurii insolvenţei; lichidarea bunurilor din averea debitorului aflat în procedura insolvenţei; lichidator în procedura insolvenţei; lichidarea bunurilor din averea debitorului în insolvenţă; menţionarea stării de insolvenţă în înscrisurile debitorului.
INSOLVENŢA, acea stare a patrimoniului debitorului caracterizată prin incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile; insolvenţa prezumată vădită există în situaţia în care debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; insolvenţa este iminentă dacă se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei. Insolvenţa nu se confundă cu insolvabilitatea şi cu refuzul de plată.
insolvenţă iminentă, starea patrimoniului debitorului care se caracterizează prin imposibilitatea de plată la scadenţă a datoriilor exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei (art. 3 din Legea 85/2006). V. insolvenţă.
insolvenţă vădită prezumată, starea patrimoniului debitorului care se caracterizează prin imposibilitatea de plată, după 90 de zile de la scadenţă, a datoriei faţă de unul sau mai mulţi creditori; prezumţia este relativă, debitorul putând face dovada contară, în sensul că şi poate achita datoriile (art. 3 din Legea nr. 85/2006). V. insolvenţă.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Insolvenţă
