Irevocabilitatea actului juridic civil
| Comentarii |
|
irevocabilitatea actului juridic civil, indiferent dacă ar fi privită ca o consecinţă a principiului forţei obligatorii sau ca un principiu al efectelor actului juridic, înţelegem faptul că actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune capăt prin voinţa numai a uneia dintre părţi, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capăt prin manifestarea de voinţă, în sens contrar, din partea autorului acestuia.
Irevocabilitatea decurge din principiul forţei obligatorii a actului juridic, fiind o consecinţă şi, în acelaşi timp, o garanţie a acestui principiu. Prin urmare, raţiunile care servesc ca justificare existenţei principiului forţei obligatorii sunt, în acelaşi timp, şi raţiuni pe care se întemeiază irevocabilitatea actului juridic.
Este, însă, de reţinut că irevocabilitatea donaţiilor (art. 1015 C.civ.) nu reprezintă o simplă aplicaţie a irevocabilităţii actului juridic civil bilateral, în sensul că, în materie de donaţii, irevocabilitatea priveşte nu numai efectele actului juridic, ci însăşi esenţa contractului de donaţie, fiind o condiţie de validitate pentru formarea acestuia. Tocmai de aceea, uneori, se face distincţie între, pe de o parte, „irevocabilitatea de gradul I”, care vizează actul juridic în general, iar, pe de altă parte, „irevocabilitatea de gradul II”, care se referă la contractul de donaţie.
Excepţii de la irevocabilitate actului juridic civil
Constituie excepţii de la irevocabilitatea actului juridic acele cazuri în care actului juridic bilateral i se poate pune capăt prin voinţa uneia dintre părţi, actului juridic plurilateral i se poate pune capăt prin voinţa uneia sau mai multor părţi, dar nu a tuturor, iar actului juridic unilateral i se poate pune capăt prin voinţa autorului lui.
a) Principalele excepţii de la irevocabilitatea actelor juridice civile bilaterale sau plurilaterale sunt următoarele:
- revocarea donaţiei între soţi, care poate avea loc numai în timpul căsătoriei (art. 1031 C.civ.);
- revocarea de către stipulant a stipulaţiei pentru altul cât timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulant sau la promitent, cu excepţia cazului în care promitentul ar avea interesul de a o executa [art. 1286 alin. (2) teza I şi art. 1287 alin. (1) C.civ];
- denunţarea unilaterală a contractului încheiat pe durată nedeterminată de oricare dintre părţi, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz, orice clauză contrară sau stipularea unei prestaţii în schimbul denunţării contractului considerându-se nescrisă (art. 1277 C.civ.);
- denunţarea contractului de locaţiune încheiat pe durată nedeterminată [art. 1816 alin. (1) C.civ.];
- denunţarea de către chiriaş a contractului de închiriere a locuinţei înainte de împlinirea termenului stabilit, cu condiţia notificării prealabile într-un termen de cel puţin 60 de zile [art. 1825 C.civ.];
- denunţarea de către chiriaş a contractului de închiriere a locuinţei pe durată nedeterminată, cu condiţia notificării prealabile într-un termen care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei [art. 1824 alin. (1) C.civ.];
- denunţarea de către locator a contractului de închiriere a locuinţei pe durată nedeterminată, cu condiţia notificării prealabile într-un termen care nu poate fi mai mic de 60 de zile, dacă intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o lună sau mai mare, respectiv de minim 15 zile, dacă acest interval este mai mic de o lună [art. 1824 alin. (2) C.civ.];
- revocarea contractului de mandat de către mandant [art. 2030 alin. (1) lit. a) C.civ.] şi renunţarea mandatarului la mandat [art. 2030 alin. (1) lit. b) C.civ.];
- revocarea împuternicirii date comisionarului până în momentul în care acesta a încheiat actul cu terţul [art. 2051 alin. (1) C.civ.];
- revocarea contractului de consignaţie de către consignant şi renunţarea consignatarului (art. 2063 C.civ.);
- revocarea de către comitent o ordinului de expediţie până la încheierea contractului de transport (art. 2065 C.civ.);
- denunţarea de către oricare dintre părţi a contractului de agenţie pe durată nedeterminată, cu un preaviz obligatoriu [art. 2089 alin. (1) C.civ.];
- denunţarea de către oricare dintre părţi a contractului de agenţie, fără necesitatea unui preaviz, atunci când circumstanţe excepţionale, altele decât forţa majoră ori cazul fortuit, fac imposibilă continuarea colaborării dintre comitent şi agent [art. 2090 alin. (1) C.civ.];
- încetarea contractului de depozit la cererea deponentului [art. 2115 alin. (1) C.civ.] sau prin restituirea bunului de către depozitar, în cazul depozitului fără termen [art. 2115 alin. (4) C.civ.];
- denunţarea de către oricare dintre părţi a contractului de cont curent încheiat pe durată nedeterminată [art. 2183 alin. (2) C.civ.];
- denunţarea de către oricare dintre „curentişti”, de către reprezentantul incapabilului sau de către moştenitori a contractului de cont curent în caz de incapacitate, insolvenţă sau moarte a uneia dintre părţi [art. 2183 alin. (3) C.civ.];
- denunţarea de către oricare dintre părţi a contractului de cont curent bancar încheiat pe durată nedeterminată, cu un preaviz de 15 zile [art. 2188 C.civ.];
- denunţarea de către oricare dintre părţi a facilitării de credit încheiate pe durată nedeterminată, cu respectarea unui termen de preaviz de 15 zile, dacă din contract sau din uzanţe nu rezultă altfel [art. 2195 alin. (3) C.civ.];
- denunţarea unor contracte de către administratorul sau lichidatorul judiciar [art. 20 alin. (1) lit. j) şi art. 25 lit. e) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare];
- denunţarea contractului de comandă a unei opere viitoare [art. 46 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare];
- denunţarea contractului de asigurare, cu condiţia notificării prealabile a celeilalte părţi într-un termen de cel puţin 20 de zile (art. 2209 C.civ.);
- renunţarea asiguratului la contractul de asigurare de viaţă individual încheiat pe o durată de cel mult 6 luni fără preaviz, în termen de 20 de zile de la data semnării contractului de către asigurător (art. 2229 C.civ.);
- încetarea contractului de concesiune, prin denunţarea unilaterală a concedentului şi cu plata unei despăgubiri juste şi prealabile către concesionar, în cazul în care interesul naţional sau local impune o asemenea încetare [art. 57 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 54/2006 privind contractele de concesiune de bunuri proprietate publică];
- denunţarea unilaterală a contractului de voluntariat, fie de către voluntar, fie de către beneficiarul voluntariatului, termenul stabilit pentru prezentarea preavizului fiind de 30 de zile (art. 16 din Legea nr. 195/2001, republicată);
- denunţarea contractului de consum de către consumator, în condiţiile stabilite de Legea nr. 296/2004 şi de O.G. nr. 130/2000.
După cum am menţionat deja, art. 1270 alin. (2) C.civ. prevede posibilitatea revocării contractului prin acordul părţilor, ceea ce nu reprezintă altceva decât un aspect al principiului libertăţii actelor juridice, în sensul că, aşa cum contractul se încheie mutuus consensus, tot astfel i se poate pune capăt prin mutuus dissensus.
De asemenea, mai reţinem că art. 1276 C.civ. reglementează unele aspecte ce privesc denunţarea unilaterală. în ce ne priveşte, apreciem că acest text de lege se referă nu numai la acele situaţii în care dispoziţii legale exprese prevăd dreptul de denunţare unilaterală, ci, dimpotrivă, pe temeiul lui, părţile ar avea posibilitatea să includă o clauză de dezicere în orice contract, afară de cazul în care legea ar interzice aceasta. S-a arătat că în cazul în care părţile contractante au convenit posibilitatea denunţării unilaterale a contractului nu ar fi vorba de o excepţie propriu-zisă de la principiul forţei obligatorii, întrucât este vorba despre un aspect al principiului libertăţii actelor juridice, iar denunţarea (revocarea) unilaterală intervine în baza acordului părţilor - M. Nicolae, Actul juridic civil, în Drept civil român. Curs selectiv pentru licenţă (2000-2001), Ed. Press Mihaela, Bucureşti, 2000, p. 63. Pentru opinia că stipularea posibilităţii de denunţare unilaterală a contractului reprezintă o excepţie de la princip
Mai mult, din interpretarea per a contrario a art. 1276 alin. (3) C.civ. potrivit căruia „dacă s-a stipulat o prestaţie în schimbul denunţării, aceasta produce efecte numai atunci când prestaţia este executată”, rezultă că legea permite nu numai dezicerea cu titlu oneros, ci şi dezicerea cu titlu gratuit. Un caz particular de dezicere cu titlu oneros este reglementat de art. 1545 C.civ. sub denumirea de arvună „penalizatoare”; potrivit acestui text de lege, „dacă în contract este stipulat expres dreptul uneia dintre părţi sau dreptul ambelor părţi de a se dezice de contract, cel care denunţă contractul pierde arvuna dată sau, după caz, trebuie să restituie dublul celei primite.”
În cazul existenţei unui drept legal sau convenţional de denunţare unilaterală a contractului, acesta poate fi exercitat atât timp cât executarea contractului nu a început, iar în contractele cu executare succesivă sau continuă, acest drept poate fi exercitat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz, chiar şi după începerea executării contractului, însă denunţarea nu produce efecte în privinţa prestaţiilor executate sau care se află în curs de executare [art. 1276 alin. (1) şi (2) C.civ.]. Subliniem însă că normele înscrise în art. 1276 alin. (1) - (3) C.civ. sunt supletive, părţile putând astfel deroga de la acestea, de exemplu, stabilind că dreptul de denunţare unilaterală poate fi exercitat şi după începerea executării contractului, că denunţarea va produce efecte chiar şi înainte de plata preţului dezicerii etc.
b) Excepţiile de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale sunt următoarele:
-testamentul (art. 1034 C.civ.);
- dispoziţia prin care se revocă un testament poate fi retractată în mod expres prin act autentic notarial sau prin testament (art. 1053 C.civ.);
- legatul (art. 1068 C.civ.);
- revocarea renunţării la moştenire, care poate avea loc dacă nu a expirat termenul pentru exercitarea dreptului de opţiune succesorală [un an de la data deschiderii moştenirii - art. 1103 alin. (1) C.civ.] şi dacă, între timp, moştenirea nu a fost acceptată de alţi succesori ai defunctului [art. 1123 alin. (1) C.civ.];
- consimţământul părintelui firesc sau, după caz, al tutorelui la încuviinţarea adopţiei poate fi revocat în termen de 30 de zile de la exprimarea lui în condiţiile legii [art. 466 alin. (2) C.civ.];
- consimţământul de a recurge la reproducerea asistată medical cu terţ donator poate fi revocat oricând, în scris, inclusiv în faţa medicului chemat să asigure asistenţa pentru reproducerea cu terţ donator [art. 442 alin. (2) teza a ll-a C.civ.];
- oferta fără termen ori, după caz, acceptarea ofertei poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la destinatar anterior ori concomitent cu oferta sau, după caz, cu acceptarea (art. 1199 C.civ. coroborat cu art. 1191 C.civ.);
- promisiunea publică de recompensă este susceptibilă de revocare [art. 1329 alin. (1) C.civ.];
- mărturisirea poate fi revocată pentru eroare de fapt [art. 1206 alin. (2) C.civ. din 1864],
