Iuris tantum

iuris tantum, locuţiune latină folosită pentru a desemna categoria legală a prezumţiilor relative, care pot fi combătute prin proba contrară. Prezumţiile i.t. nu implică certitudine, ci numai probabilitate; în consecinţă, ele au valoare de probă numai până la stabilirea adevărului prin proba contrară [v. şi prezumţie]. 

Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:

Comentarii despre Iuris tantum