Numărarea şi constatarea rezultatelor alegerilor electorale
| Comentarii |
|
numărarea şi constatarea rezultatelor alegerilor electorale, la nivelul secţiilor de votare, operaţiunile ce ţin de numărarea voturilor sunt următoarele: după încheierea votării, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare, anulează buletinele de vot rămase neîntrebuintate; se consemnează distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate; se numără toţi alegătorii din listele electorale permanente şi suplimentare care au participat la vot şi se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale; pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate aşa cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate şi anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul secţiei de votare, se consemnează în procesul-verbal. în cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare şi întâmpinările şi contestaţiile adresate biroului electoral al secţiei de votare; în cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secţiei de votare pot avea opinii separate, care se consemnează în procesul-verbal; după aceste operaţiuni, se procedează la deschiderea urnelor, care se face în mod succesiv; preşedintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele şi prenumele candidatului votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi; sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora; aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate; sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ştampila „VOTAT” şi ele nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
Rezultatul final se consemnează în câte un tabel separat şi se încheie în două exemplare originale, care se semnează de preşedinte, locţiitorul acestuia şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila de control a acesteia.
Separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în două exemplare originale, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste. Dosarele, sigilate şi ştampilate, însoţite de listele electorale utilizate la secţia de votare respectivă se înaintează biroului electoral de circumscripţie, respectiv oficiului electoral, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază militară şi însoţit, la cerere, de reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din biroul electoral al secţiei de votare, candidaţii sau persoanele acreditate conform legii.
Biroul electoral de circumscripţie centralizează informaţiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripţie electorală şi întocmeşte câte un proces-verbal pentru fiecare tip de alegere.
Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare în original, se semnează de către preşedinte şi ceilalţi membrii ai biroului electoral de circumscripţie şi vor purta ştampila acestuia.
Câte două exemplare ale celor două tipuri de procese-verbale încheiate pe circumscripţie, împreună cu întâmpinările şi contestaţiile, formând câte un dosar, sigilat şi semnat de membrii biroului electoral de circumscripţie, se transmite la Biroul Electoral Central, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, în vederea stabilirii pragului electoral.
O copie de pe procesul-verbal rămas la sediul biroului electoral al circumscripţiei electorale poate fi pusă, la cerere, la dispoziţia persoanelor interesate.
Birourile electorale de circumscripţie la nivel judeţean şi biroul electoral al circumscripţiei electorale pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, respectiv oficiile electorale din municipiul Bucureşti întocmesc, după caz, următoarele procese-verbale pentru fiecare tip de alegere: câte un proces-verbal pentru fiecare colegiu uninominal înfiinţat pe raza circumscripţiei electorale, respectiv a oficiului electoral de sector, un proces-verbal privind centralizarea voturilor şi constatarea rezultatului alegerilor, pe competitori electorali, la nivelul circumscripţiei electorale, respectiv al oficiului electoral de sector. Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti întocmeşte un proces-verbal centralizator, pe competitori electorali, prin însumarea proceselor-verbale întocmite de oficiile electorale de sector.
Biroul Electoral Central, după primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor electorale, stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obtinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Rezultatul calculat de Biroul Electoral Central este transmis, pe bază de proces-verbal, fiecăruia dintre birourile electorale de circumscripţie.
După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, birourile electorale de circumscripţie procedează la prima etapă de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscripţie electorală.
Biroul electoral de circumscripţie stabileşte, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripţiei electorale, determinat ca partea întreagă nerotunjită rezultată prin împărţirea numărului de voturi valabil exprimate pentru toţi competitorii electorali care întrunesc pragul electoral, inclusiv voturile valabil exprimate pentru candidaţii independenţi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal unde au candidat, la numărul de deputaţi, respectiv de senatori ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie electorală.
Pentru fiecare competitor electoral se împarte numărul total de voturi valabil exprimate obţinut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidaţilor săi din colegiile uninominale de pe raza circumscripţiei electorale la coeficientul electoral, reţinându-se partea întreagă, nerotunjită, a câtului. Rezultatul obţinut reprezintă numărul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscripţie competitorului electoral la nivelul circumscripţiei electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor. Candidaţilor independenţi li se atribuie câte un mandat de către biroul electoral de circumscripţie dacă au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.
Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de competitorii electorali, precum şi mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel naţional.
Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga ţară, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală care întruneşte pragul electoral; numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripţiilor electorale; câturile rezultate din împărţire, calculate cu 8 zecimale, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe ţară pentru deputaţi şi, separat, pentru senatori; fiecărui competitor electoral care a întrunit pragul electoral i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe ţară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea pe ţară a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripţiei electorale (partea întreagă nerotunjită).
Desfăşurarea mandatelor repartizate pe circumscripţii electorale se face de Biroul Electoral Central în conformitate cu prevederile legale.
Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presă şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.
