Obligația chiriașului de restituire a locuinței
| Comentarii |
|
obligația chiriașului de restituire a locuinței, orice închiriere are caracter temporar, astfel că la încetarea contractului, chiriașul este dator să predea lucrul, respectiv locuința în starea în care a primit-o, în afară de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii (art. 1821 C. civ.).
Această obligație de restituire a locuinței trebuie interpretată coroborat cu obligația ce revine chiriașului în legătură cu întreținerea și conservarea locuinței, cu obligația acestuia de a se comporta cu prudență și diligență, ca un adevărat proprietar.
Dovada eficientă a stării locuinței și dotărilor la preluare, o constituie inventarul. În lipsa inventarului, locatorul este considerat că a predat locuința în bună stare de întrebuințare și, corelativ, chiriașul este la rândul său ținut să o restituie în stare corespunzătoare.
Codul civil (art. 1821) instituie în sarcina chiriașului o prezumție de vinovăție, incidentă oricum în materie contractuală, dacă acesta nu probează că stricăciunile provocate locuinței s-au produs fără culpa sa, sau că locuința la momentul preluării, se afla într-o stare necorespunzătoare.
Starea de utilizare a locuinței, atestată de inventar, dacă acesta s-a încheiat la momentul preluării de către chiriaș, se referă la aspectele exterioare, vizibile, și nu la viciile ascunse.
Prezumția de culpă a chiriașului nu operează în privința viciilor ascunse, deoarece în temeiul art. 1790 C. civ., locatorul garantează contra tuturor viciilor locuinței, chiar dacă nu le-a cunoscut la încheierea contractului, fără a se ține seama dacă ele existau ori au survenit în cursul locațiunii. »
Chiriașul răspunde contractual pentru stricăciunile provocate locuinței și părților comune, nu numai pentru fapta sa proprie, ci și pentru atitudinea culpabilă a membrilor familiei sale, a sublo-catarului și a altor persoane cărora le-a îngăduit în orice mod deținerea sau accesul la locuință (art. 1822 C. civ.), căci introducerea unei persoane în locuință nu excede sferei contractului.
Răspunderea chiriașului pentru prejudiciile cauzate de sub-chiriaș locatorului, operează pe tărâm extracontractual, pentru fapta altuia, dacă sublocațiunea nu a fost interzisă prin contract.
Dacă la încetarea locațiunii chiriașul refuză predarea locuinței, locatorul are alegerea între o acțiune personală în restituirea locuinței, întemeiată pe contractul de închiriere și acțiunea în revendicare, deschisă oricărui proprietar, dacă acesta nu înțelege să beneficieze, în temeiul art. 1809 alin. (2) C. civ., de caracterul de titlu executoriu al contractului, constatat prin înscris autentic sau prin înscris sub semnătură privată și înregistrat la organul fiscal competent.
Locatorul poate intenta separat sau ca un capăt de cerere conex aceleia în restituire a locuinței, o acțiune în despăgubire pentru daunele cauzate prin pierderea sau stricăciunile pricinuite locuinței din culpa chiriașului, precum și pentru neefectuarea reparațiilor locative ce incumbau chiriașului.
Acțiunea de predare a locuinței poate fi împiedicată de chiriaș în baza art. 1823 C. civ., invocând un drept de retenție pentru îmbunătățirile aduse locuinței. Acest drept de retenție este opozabil și dobânditorului subsecvent al imobilului.
Acum , la reinnoirea contractului i s- a spus ca a depasit salariul minim pe economie si trebuie sa elibereze camera.
Mentionez ca sora mea este persoana cu handicap si aceasta depasire de salar este pentru ca este scutita de impozit pe venit.
De asemenea in momentul primirii locuintei, camera a fost intr- o conditie de nelocuit. Sora mea a renovat totul pe costul ei.
Va rog, daca poate cineva sa ne indrume ce se poate face. Multumesc mult!