Obligaţiile asigurătorului la asigurarea unui bun (auto - rca, casco, locuință etc.)
| Comentarii |
|
obligaţiile asigurătorului, Criterii pentru stabilirea indemnizaţiei de asigurare. Valoarea bunului. Întinderea pagubei. Suma asigurată
Fiind un contract sinalagmatic, contractul de asigurare de bunuri creează obligaţii şi în sarcina societăţii de asigurare contractantă. Principala obligaţie a asigurătorului este plata indemnizaţiei de asigurare.
Criterii pentru stabilirea indemnizaţiei de asigurare
în ceea ce îl priveşte pe asigurător, la fel ca în orice formă de asigurare, principala obligaţie a acestuia este aceea de plată a despăgubirilor la producerea cazului asigurat.
Regulile care cârmuiesc plata despăgubirilor sunt legiferate în art. 2217 noul cod civil Principiul este acela că, despăgubirile nu pot depăşi întinderea prejudiciului efectiv, suferit de către asigurat. Legea stipulează că despăgubirile nu pot depăşi valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei şi nici suma la care s-a făcut asigurarea’. Se observă că legiuitorul reglementează trei criterii pentru stabilirea întinderii indemnizaţiei de asigurare în cazul asigurărilor de bunuri: valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat, întinderea pagubei şi suma la care s-a făcut asigurarea.
Valoarea bunului
în legătură cu primul criteriu, cel al valorii bunului din momentul producerii riscului asigurat, înseamnă că, în virtutea legii nu are nicio relevanţă preţul lui de la data încheierii contractului de asigurare pentru operaţiunea de stabilire a despă
gubirilor. Prin urmare, chiar dacă la încheierea poliţei de asigurare bunul era nou şi prima de asigurare s-a calculat şi încasat de asigurător la această valoare, indemnizaţia de asigurare nu se plăteşte la acest cuantum, ci la valoarea bunului din momentul survenirii cazului asigurat. Aşadar, uzura bunului produsă din momentul încheierii asigurării şi până la ivirea cazului asigurat rămâne în sarcina asiguratului, ea nefiind acoperită de către asigurător. Art. nr. 2217 alin. (1) noul Cod Civil prevede, în mod expres, că despăgubirile ce se plătesc de asigurător se stabilesc în funcţie de starea bunului din momentul producerii riscului asigurat. Cu alte cuvinte, asiguratului nu îi este îngăduit să se îmbogăţească de pe urma asigurătorului ca urmare a pieirii totale sau parţiale a bunului asigurat prin încasarea unor despăgubiri care să depăşească prejudiciul efectiv suferit.
Acordarea despăgubirilor corespunzător contravalorii bunului din momentul producerii cazului asigurat se practică, în principal, în caz de daună totală, adică în caz de pieire totală a bunului asigurat. Când dauna este parţială, realizându-se doar o pieire parţială a bunului asigurat, repararea se va face cu piese noi şi originale şi nu la mâna a doua, deşi bunul era folosit în momentul survenirii evenimentului asigurat, indiferent de gradul de uzură pe care îl prezenta bunul. Avem în vedere bunurile cu un anumit grad de tehnicitate şi care, în urma producerii riscului asigurat, mai pot fi întrebuinţate. Repararea sau aducerea bunului în stare de întrebuinţare se va face la service-uri autorizate, de regulă la mandatarii producătorului sau ai vânzătorului.
Întinderea pagubei
Criteriul stabilirii despăgubirilor în raport de întinderea pagubei se aplică atunci când în contractul de asigurare nu se precizează suma asigurată şi atunci când deşi este precizată suma asigurată, paguba nu este totală, adică nu s-a produs pieirea totală a bunului. Desigur că, păstrând consecvenţa, legiuitorul a limitat indemnizaţia până la concurenţa pagubei produsă bunului asigurat. în concret, potrivit acestui criteriu asiguratul sau terţul păgubit nu poate primi o despăgubire care să depăşească paguba suferită. Dacă este asigurat un bun cu grad ridicat de tehnicitate şi este posibilă readucerea lui în stare de întrebuinţare, asiguratul va suporta contravaloarea cheltuielilor necesare pentru funcţionarea sau folosirea lui obişnuită, şi nu a celor necesare pentru a-l aduce la parametrii de funcţionare pe care bunul îi realiza când era nou ori la momentul încheierii contractului de asigurare sau pe care îi realizează bunuri de acelaşi gen dar care sunt noi.
Suma asigurată
Plata despăgubirilor în raport de suma asigurată este specifică asigurărilor în sistemul acoperirii proporţionale şi în sistemul primului risc.
Asigurătorul va acoperi şi cheltuielile efectuate cu transportul bunului de la locul producerii riscului asigurat până la unităţile de service în vederea reparaţiilor necesare aducerii acestuia în stare de utilizare.
