Încetarea contractului de asigurare a bunurilor (auto - rca, casco, locuință etc.)
| Comentarii |
|
încetarea contractului de asigurare de bunurilor, contractul de asigurare de bunuri este supus cauzelor de încetare a asigurării în general. Bunăoară, contractul de asigurare de bunuri încetează prin expirarea duratei pentru care a fost încheiat, denunţarea unilaterală, rezilierea pentru neexe-cutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale.
Dar contractul de asigurare de bunuri încetează şi pentru anumite cauze specifice, precum pierderea interesului în asigurare şi producerea riscului asigurat.
Pierderea interesului în asigurare
Specific pentru încetarea contractului de asigurare de bunuri, pe lângă cauzele generale de încetare a asigurării, este pierderea interesului în asigurare. Interes în asigurarea unui bun are persoana care, dacă se întâmplă evenimentul asigurat, suferă un prejudiciu. Am precizat că, în concret, astfel de persoane pot fi proprietarul, utilizatorul-locator, comodatarul, chiriaşul etc. în momentul în care aceste persoane pierd calităţile asupra bunului, încetează şi contractul de asigurare. De pildă, dacă proprietarul înstrăinează bunul asigurat, pierde interesul în asigurare, pentru că pieirea totală sau parţială a bunului nu produce niciun fel de consecinţe în patrimoniul înstrăinătorului, ştiut fiind că, potrivit sistemului nostru legislativ, riscul pieirii bunului îl suportă proprietarul acestuia, în temeiul principiului res perit domino. Prin urmare, când persoana fizică sau juridică pierde orice relaţie asupra bunului a cărui pieire totală sau parţială nu ar putea să-i producă vreo pagubă, încetează şi contractul de asigurare a bunului respectiv.
Cu toate acestea, Codul civil consacră principiul salvgardării contractului de asigurare ca urmare a înstrăinării bunului asigurat. Astfel, potrivit prevederilor art. 2220 noul cod civil alin. (1), dacă nu s-a convenit altfel, înstrăinarea bunului asigurat nu determină încetarea contractului de asigurare, care va produce efecte între asigurător şi dobânditor.
Asiguratul care nu comunică asigurătorului înstrăinarea survenită şi dobân-ditorului existenţa contractului de asigurare rămâne obligat să plătească primele care devin scadente ulterior datei înstrăinării [art. 2220 alin. (2) noul Cod Civil].
Producerea riscului asigurat
în asigurarea de bunuri interesează consecinţele producerii cazului asigurat pe parcursul derulării contractului de asigurare. Efectele contractului de asigurare ca urmare a producerii cazului asigurat vor diferi în raport de întinderea pagubei. Dacă riscul asigurat a avut drept consecinţă pieirea totală a bunului, contractul înce-tează'- datorită pierderii interesului în asigurare. în astfel de situaţii dispare obiectul asigurării, sau astfel spus, pieirea totală a bunului asigurat lasă asigurarea fără
obiect. Dauna fiind totală, asigurătorul va despăgubi potrivit clauzelor contractului. Când dauna nu este totală, adică producerea riscului asigurat a cauzat doar pieirea parţială a bunului, contractul subzistă până la ivirea cauzelor de încetare, iar asigurătorul va despăgubi în raport de valoarea prejudiciului produs. în cazul daunelor parţiale, contractul de asigurare nu încetează deoarece, după readucerea bunului asigurat în stare de întrebuinţare, se reactivează interesul asiguratului exprimat în continuarea exploatării bunului.
Prin urmare, producerea cazului asigurat este cauză de încetare a contractului de asigurare în împrejurarea în care bunul asigurat piere total; dacă dauna este parţială, în sensul că s-a realizat doar o pieire parţială a bunului asigurat, contractul subzistă până la intervenirea unui caz de încetare. Sunt poliţe în care producerea parţială a riscului asigurat dă dreptul asigurătorului să reţină restul de prime de achitat când plata acestora a fost stabilită în tranşe, sau să scumpească asigurarea, prin perceperea unui supliment de primă pentru perioada de asigurare rămasă.
