Obligaţiile fiduciarului în contractul de fiducie
| Comentarii |
|
obligaţiile fiduciarului în contractul de fiducie, 1.Fiduciarul este obligat să execute atribuţiile încredinţate în legătură cu fiducia 2. Fiduciarul trebuie să îndeplinească formalităţile de înregistrare a fiduciei şi de opozabilitate faţă de terţi 3. Fiduciarul este obligat să aducă la cunoştinţa terţilor cu care contractează calitatea sa 4. Fiduciarul are obligaţia de a da socoteală despre executarea fiduciei 5. Fiduciarul răspunde pentru prejudiciile cauzate 6. Fiduciarul este obligat să restituie masa fiduciară la încetarea contractului sau cu prilejul înlocuirii lui
Noul cod civil consacră în mod expres anumite obligaţii în sarcina fiduciarului. Dintre acestea menţionăm: executarea atribuţiilor încredinţate în legătură cu fiducia, îndeplinirea formalităţilor de înregistrare a fiduciei şi de opozabilitate faţă de terţi, arătarea faţă de terţi a calităţii sale de fiduciar, obligaţia de a da socoteală despre executarea fiduciei, răspunderea pentru prejudiciile cauzate şi restituirea masei fiduciare la încetarea contractului sau a înlocuirii fiduciarului.
1.Fiduciarul este obligat să execute atribuţiile încredinţate în legătură cu fiducia
1.1 Precizări prealabile
Pentru realizarea scopului determinat al fiduciei, despre care face vorbire art. 773 Noul Cod Civil când defineşte mecanismul juridic al fiduciei, fiduciarul trebuie să îndeplinească mandatul dat de către constituitor pentru realizarea intereselor ce i-au fost încredinţate.
Desigur, normele legale ce guvernează materia fiduciei nu folosesc noţiunea de mandat transmis fiduciarului, ci doar administratorului provizoriu desemnat cu prilejul înlocuirii fiduciarului, în condiţiile prevăzute la art. 788 Noul Cod Civil Cu toate acestea, aşa cum am mai precizat, legea face vorbire despre „interesele încredinţate”, or, este fără îndoială că aceste interese alcătuiesc conţinutul juridic al mandatului. Nu poate fiduciarul realiza „interesele încredinţate” fără un mandat din partea celor ce i-au încredinţat acele interese. Mai mult, legea dă dreptul fiduciarului să încheie acte de conservare, acte de administrare şi, în anumite condiţii, acte de dispoziţie, dar aceste acte nu le face pentru interesul şi patrimoniul propriu, ci pentru masa patrimonială fiduciară şi în interesul constituitorului şi în persoana beneficiarului fiduciei. Mai mult, legea obligă pe fiduciar, când acest lucru este consemnat şi în contract, să comunice terţilor calitatea sa de fiduciar pentru actele juridice pe care le încheie cu aceştia şi pentru operaţiunile materiale pe care le întreprinde în contul patrimoniului fiduciar.
Regimul juridic al actelor şi operaţiunilor efectuate de fiduciar conduc la concluzia că acesta acţionează ca un mandatar al constituitorului în interesul acestuia
şi al beneficiarului.
1.2. Puterile fiduciarului
Regimul juridic al prerogativelor fiduciarului în îndeplinirea atribuţiilor specifice fiduciei este consacrat în cuprinsul art. 784 Noul Cod Civil Textul de lege menţionat prevede că, în raporturile cu terţii, se consideră că fiduciarul are puteri depline asupra masei patrimoniale fiduciare, acţionând ca un veritabil şi unic titular al drepturilor în cauză, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că terţii aveau cunoştinţă de limitarea acestor puteri. Aşadar, în îndeplinirea calităţii sale şi pentru realizarea scopului pentru care s-a instituit fiducia, fiduciarul poate încheia acte juridice de conservare, acte juridice de administrare şi, în anumite situaţii, acte de dispoziţie.
Legea nu prevede în mod expres posibilitatea fiduciarului de a încheia cele trei categorii de acte juridice, dar acest lucru rezultă în mod indirect, dar de necontestat, din conţinutul art. 787 şi cel al art. 779 Noul Cod Civil în ceea ce priveşte art. 787, acesta reglementează răspunderea fiduciarului pentru prejudiciile cauzate prin încheierea actelor de conservare şi de administrare. Textul art. 779 se referă la clauzele obligatorii ale contractului de fiducie. în conformitate cu norma legală evocată, contractul de fiducie trebuie să cuprindă, printre altele, „puterile de administrare şi de dispoziţie ale fiduciarului ori ale fiduciarilor”. Fără îndoială că „puterile de dispoziţie” nu pot fi exercitate decât prin încheierea actelor juridice de dispoziţie. Desi
gur că era mai înţelept ca legiuitorul să statueze în mod expres puterile fiduciarului şi actele juridice pe care acesta le poate exercita în realizarea scopului fiduciei, decât să fie deduse pe cale de interpretare din economia normelor legale.
Actele juridice, în special cele de dispoziţie, vor trebui menţionate în mod expres în contractul de fiducie. Aceasta deoarece, aşa cum vom vedea în cele de mai jos, la încetarea contractului de fiducie, masa patrimonială fiduciară se restituie constituitorului sau beneficiarului, după caz.
în exercitarea atribuţiilor sale, fiduciarul trebuie să acţioneze cu diligenţa unui bun proprietar, a unui profesionist. Aceasta deoarece, pe de o parte, fiduciarul este un subiect calificat, un veritabil profesionist în accepţiunea noului Cod civil şi, pe de altă parte, fiducia nu este gratuită, adică fiduciarul este remunerat pentru activitatea sa. De aceea, fiduciarul va răspunde faţă de constituitor pentru cea mai uşoară culpă şi va fi obligat la acoperirea prejudiciilor cauzate.
2. Fiduciarul trebuie să îndeplinească formalităţile de înregistrare a fiduciei şi de opozabilitate faţă de terţi
Am precizat şi în cele de mai sus că, pentru validitatea contractului de fiducie trebuie îndeplinite anumite formalităţi de înregistrare în registrele prevăzute în mod expres de lege. De asemenea, fiducia este supusă unor cerinţe de opozabilitate faţă de terţi. Toate aceste formalităţi sunt puse de lege în sarcina fiduciarului.
în executarea acestei obligaţii, fiduciarul va trebui să înregistreze contractul de fiducie şi modificările sale, în termen de o lună de la încheierea acestora, la organul fiscal competent să administreze sumele de bani datorate de fiduciar bugetului general consolidat al statului. Când masa fiduciară cuprinde drepturi reale imobiliare, acestea vor fi înregistrate la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale competent pentru administrarea sumelor datorate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în raza cărora se află imobilul.
Legea obligă şi înregistrarea beneficiarului în aceleaşi condiţii când acesta nu este desemnat prin contractul de fiducie, fără însă să stabilească persoana în sarcina căreia cade această obligaţie. în ceea ce ne priveşte, în lipsă de stipulaţie contractuală, suntem de părere că înregistrarea desemnării ulterioare a beneficiarului fiduciei trebuie să fie îndeplinită de către fiduciar. Propunerea noastră se întemeiază, de o parte, pe faptul că formalităţile de înregistrare a fiduciei sunt prevăzute în sarcina fiduciarului şi, pe de altă parte, odată transferată masa patrimonială, el devine titularul drepturilor şi a obligaţiilor aferente exercitării fiduciei.
La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte formalităţile de opozabilitate şi de publicitate ale fiduciei, în sensul că legiuitorul nu specifică persoana căreia îi incumbă această obligaţie. Pe acelaşi raţionament de mai sus şi pe aceleaşi argumente, socotim că, în lipsă de stipulaţie contrară în contractul de fiducie, acesta va fi înregistrat în Arhiva Electronică a Garanţiilor Reale Mobiliare şi, când este cazul, în cartea funciară, de către fiduciar. Nu trebuie uitat nici faptul că fiducia este o operaţiune oneroasă care dă dreptul fiduciarului la remuneraţie pentru actele încheiate şi serviciile prestate, ceea ce reprezintă un argument în plus pentru instituirea obligaţiei de îndeplinire a formalităţilor de opozabilitate şi de publicitate, după caz, în persoana fiduciarului.
3. Fiduciarul este obligat să aducă la cunoştinţa terţilor cu care contractează calitatea sa
în îndeplinirea operaţiunilor pe care le reclamă fiducia, fiduciarul nu acţionează în numele patrimoniului său, ci pentru patrimoniul fiduciar, care are un statut juridic special, diferit atât de patrimoniul constituitorului, cât şi de patrimoniul propriu al fiduciarului. Chiar dacă fiducia transferă drepturi reale şi de creanţă către fiduciar, acesta nu dobândeşte calitatea de proprietar cu drepturi depline asupra masei fiduciare; el este obligat, ope legis, să acţioneze în interesul persoanei/persoanelor indicate în contractul de fiducie.
De aceea, în raporturile cu terţii, fiduciarul trebuie să-şi denunţe calitatea în care acţionează pentru actele juridice sau operaţiunile materiale pe care le întreprinde. In acest sens, art. 782 Noul Cod Civil prevede că, în toate cazurile în care constituitorul sau beneficiarul solicită acest lucru în conformitate cu contractul de fiducie, fiduciarul va trebui să îşi precizeze calitatea în care acţionează. Textul de lege consacră şi sancţiunea neîndeplinirii acestei obligaţii de către fiduciar. Astfel, se prevede că, dacă actul este păgubitor pentru constituitor, se va considera că actul a fost încheiat de către fiduciar în nume propriu.
Precizarea calităţii fiduciarului în raporturile cu terţii poate fi făcută şi la iniţiativa fiduciarului, în cazul în care în contract nu este stabilită în mod expres această obligaţie. Art. 782 alin. 1 Noul Cod Civil stipulează că, atunci când fiduciarul acţionează în contul masei patrimoniale fiduciare, el poate să facă menţiune expresă în acest sens, cu excepţia cazului în care acest lucru este interzis prin contractul de fiducie. Aşadar, pot exista situaţii practice în care fiduciarul să nu comunice terţului calitatea în care acţionează şi patrimoniul ce priveşte actul juridic sau operaţiunea materială efectuată. însă, pentru acest lucru, este necesară o clauză expresă în contractul de fiducie.
De asemenea, când masa patrimonială fiduciară cuprinde drepturi a căror transmitere este supusă publicităţii, în registrul de publicitate, fiduciarul poate solicita să se menţioneze identitatea lui şi calitatea în care acţionează (art. 782 alin. 2).
4. Fiduciarul are obligaţia de a da socoteală despre executarea fiduciei
Obligaţia de a da socoteală în legătură cu executarea operaţiunilor specifice fiduciei îşi găseşte reglementare în cuprinsul art. 783 Noul Cod Civil în conformitate cu textul menţionat, contractul de fiducie trebuie să cuprindă condiţiile în care fiduciarul dă socoteală constituitorului cu privire la îndeplinirea obligaţiilor sale. De asemenea, fiduciarul trebuie să dea socoteală, la intervale precizate în contractul de fiducie, beneficiarului şi reprezentantului constituitorului, la cererea acestora'.
Deşi obligaţia de a da socoteală este prevăzută de lege, conţinutul său concret trebuie stabilit în contractul de fiducie. Aceasta deoarece, aşa cum se observă, textul art. 783 trimite la contractul de fiducie pentru toate aspectele ce privesc această obligaţie. în consecinţă, părţile trebuie să se îngrijească în procesul de perfectare al contractului de fiducie să stabilească detaliile legate de obligaţia fiduciarului de a da socoteală despre executarea fiduciei. Exprimarea legiuitorului „de a da socoteală” are caracter general, însă apreciem că ea priveşte, în primul rând, informarea persoanelor menţionate în contract în legătură cu modul de administrare şi gestiune a patrimoniului fiduciar. în concret, fiduciarul trebuie să precizeze actele de administrare, de conservare şi de dispoziţie pe care le-a încheiat în îndeplinirea mandatului său. De asemenea, faţă de scopul instituirii fiduciei, fiduciarul este obligat să informeze constituitorul sau beneficiarul, după caz, şi despre beneficiile, profitul realizat sau pierderile înregistrate în urma exploatării masei patrimoniale fiduciare. Acesta întrucât, dacă fiducia este păgubitoare pentru constituitor, acesta să decidă păstrarea sau înlocuirea fiduciarului (art. 788 Noul Cod Civil).
5. Fiduciarul răspunde pentru prejudiciile cauzate
Aşa cum am precizat în rândurile de mai sus, fiduciarul este împuternicit de lege şi prin convenţia părţilor să se preocupe de punerea în valoare a masei patrimoniale fiduciare. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, fiduciarul încheie acte de conservare, acte de administrare şi actele de dispoziţie prevăzute în mod expres de lege. De asemenea, în exploatarea cât mai avantajoasă a patrimoniului fiduciar, fiduciarul trebuie să efectueze şi toate operaţiunile materiale. Toate aceste acte juridice şi fapte materiale, fiduciarul trebuie să le efectueze cu diligenţa unui bun proprietar, astfel încât să fie benefice pentru persoanele prevăzute în contractul de fiducie. Este posibil ca în îndeplinirea actelor şi operaţiunilor specifice fiduciei, fiduciarul să cauzeze anumite prejudicii. De aceea, legiuitorul reglementează obligaţia fiduciarului de a răspunde pentru prejudiciile cauzate în îndeplinirea mandatului său.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 787 Noul Cod Civil, pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul răspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse în patrimoniul său. Rezultă că fiduciarul este obligat la acoperirea prejudiciilor produse în exerciţiul calităţii sale. După cum se observă, legea prevede şi patrimoniul din care vor fi acoperite aceste prejudicii, stipulând că fiduciarul va răspunde cu bunurile şi drepturile sale proprii, iar nu cu cele din masa patrimonială fiduciară. Aşadar, patrimoniul fiduciar rămâne neatins faţă de prejudiciile cauzate constituitorului sau beneficiarului de către fiduciar. Textul este de mare însemnătate juridică şi din perspectiva faptului că se evidenţiază distincţia clară între masa fiduciară şi patrimoniul propriu-zis al fiduciarului, fără să se realizeze o confuzie între acestea. De reţinut că, aşa cum se exprimă norma legală, masa fiduciară rămâne intactă, adică nu se pot acoperi prejudiciile cauzate cu drepturi şi bunuri aparţinând acesteia nici în situaţia în care fiducia s-a constituit şi în interesul fiduciarului.
Pe lângă răspunderea pentru prejudiciile cauzate, legea reglementează şi posibilitatea înlocuirii fiduciarului. în acest sens, art. 788 Noul Cod Civil dispune: „dacă fiduciarul nu îşi îndeplineşte obligaţiile sau pune în pericol interesele care i-au fost încredinţate, constituitorul, reprezentantul său sau beneficiarul poate cere în justiţie înlocuirea fiduciarului”.
Normele legale nu specifică despre ce fel de prejudicii este vorba, ceea ce înseamnă că fiduciarul va acoperi toate pagubele rezultate din încheierea actelor juridice cu terţii ori din efectuarea operaţiunilor materiale pentru realizarea scopului fiduciei. Aceste prejudicii, în tăcerea legii, pot fi de natură materială, ca de exemplu încheierea unor acte frauduloase sau păgubitoare pentru participanţii la fiducie sau
pot fi prejudicii morale ca, de pildă, atingeri aduse imaginii constituitorului sau beneficiarului, după caz.
6. Fiduciarul este obligat să restituie masa fiduciară la încetarea contractului sau cu prilejul înlocuirii lui
Drepturile de creanţă şi drepturile reale mobiliare şi imobiliare se transferă de la constituitor către fiduciar dar nu în mod definitiv şi irevocabil, deoarece aşa cum menţionam pe parcursul studiului nostru, fiduciarul nu poate dispune în mod liber de masa patrimonială fiduciară, decât în condiţiile prevăzute în mod expres în contractul de fiducie. Pe de altă parte, transmiterea drepturilor din componenţa masei fiduciare este şi vremelnică, pentru că, potrivit legii, durata contractului de fiducie nu poate depăşi 33 de ani, iar la expirarea termenului, patrimoniul fiduciar trebuie restituit constituitorului sau beneficiarului, după caz.
în acest scop, art. 791 Noul Cod Civil prevede că la momentul încetării contractului de fiducie, masa patrimonială fiduciară existentă în acel moment se transferă la beneficiar, iar în absenţa acestuia, la constituitor. Tot astfel, potrivit prevederilor art. 788 alin. 5, în cazul în care instanţa de judecată a numit un nou fiduciar, acesta va avea toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractul de fiducie. în consecinţă, fiduciarul este obligat să restituie masa patrimonială fiduciară noului fiduciar, în cazul înlocuirii sale, sau constituitorului ori beneficiarului fiduciei, în cazul încetării contractului.
