Practică comercială înşelătoare. Compoziţia produsului alimentar
Comentarii |
|
Legea nr. 363/2007, art. 6 lit. a, art. 15
Introducerea pe piaţa alimentară a unui produs pe eticheta căruia sunt menţiuni neconforme cu realitatea în ceea ce priveşte compoziţia sa reprezintă o practică înşelătoare asupra compoziţiei produsului (ingredientelor).
Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, decizia civila nr. 2860 din 17 octombrie 2011, nepublicată.
Prin adresa înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea, a fost înaintată spre soluţionare plângerea contravenţională formulată de petenta SC M.C. SRL împotriva procesului-verbal de contravenţie seria A.N.P.C. nr. 3275/13.01.2011 încheiat de intimata A.N.P.C. - Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor Ilfov, prin care aceasta a fost amendată cu 15.000 RON pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 6 lit. a şi art. 15 din Legea nr. 363/2007. (...)
Prin sentinţa civilă nr. 2942/06.06.2011, Judecătoria Buftea a admis plângerea formulată de petentă şi a anulat procesul-verbal de contravenţie.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că procesul-verbal de contravenţie este întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Pe temeinicie, s-a reţinut că intimata trebuia
să facă dovada existenţei de fapt a elementului material al contravenţiei, iar din materialul administrat în cauză s-a reţinut că expertizarea produsului alimentar a fost realizată după un standard expirat.
împotriva acestei sentinţe a formulat recurs intimata A.N.P.C. - Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor Ilfov, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate şi menţinerea procesului-verbal de contravenţie. (...)
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, a probelor de la dosar şi din oficiu, în baza art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., instanţa a constatat şi reţinut că recursul este fondat, instanţa de fond făcând o greşită apreciere a probelor şi o incorectă aplicare a dispoziţiilor legale incidente în materie.
Instanţa de fond a reţinut în mod incorect, din probele şi actele dosarului, că petenta a fost sancţionată contravenţional netemeinic prin procesul-verbal de contravenţie seria A.N.P.C. nr. 3275/13.01.2011, deoarece verificarea procentului de grăsimi din probele prelevate din produsele puse pe piaţă, ar fi fost realizată de laboratorul Larex având la bază un standard expirat, aşa cum ar rezulta din raportul de expertiză şi standardul nr. 1286/1997 depus la dosar.
Instanţa de recurs a reţinut că prima instanţă a pronunţat sentinţa atacată cu interpretarea greşită a actelor dosarului. Din standardul SR 1286/A1/1997 „brânzeturi cu pastă opărită", rezultă că în august 1997 s-a modificat standardul SR 1286/A1/1994, având în vedere apariţia unor reglementări legale privind etichetarea şi termenul de valabilitate a produselor alimentare, fapt pentru care a fost necesară eliminarea capitolelor privind valabilitatea produselor din standardul din 1994, motiv pentru care s-a înlăturat nota 1.1 şi cap. 5 privind stabilirea termenului de valabilitate şi cuvintele marcare şi documente din cap. 4.
Astfel, instanţa de recurs a reţinut, după verificarea şi lecturarea actului normativ SR 1286/A1/1997 privind standardele brânzeturilor cu pastă opărită, că acesta nu abrogă reglementarea anterioară SR 1286/ 1994, ci o modifică parţial cu privire la înlăturarea din acte a unor expresii, dar nu schimbă metoda de verificare a compoziţiei chimice şi fizice a produselor supuse analizei, respectiv condiţiile tehnice de calitate. Astfel, în mod greşit prima instanţă a apreciat că neindicarea standardului din 1997 cu privire la analizarea produsului caşcaval de vacă D.G.D. duce la anularea procesului-verbal pentru lipsa dovezii de necon-formitate a produsului.
Faţă de cele arătate mai sus, instanţa de recurs a reţinut că atât raportul de încercări seria N nr. 013082 din 6.12.2010, cât şi raportul de expertizare seria F nr. 3946/6.12.2010 îndeplinesc condiţiile de legalitate, expertizarea făcându-se de către laboratorul Larex în conformitate cu metodele şi condiţiile tehnice de calitate cuprinse în SR nr. 286, iar recurenta A.N.P.C. a făcut dovada că produsul supus analizei caşcaval de vacă D.G.D. este neconform cu prescripţiile de pe eticheta acestui produs, în condiţiile în care procentul de grăsimi din lapte din totalul de grăsimi este 2,2-2,4%, diferenţa fiind constituită din grăsimi vegetale, şi nu din grăsime animală.
Verificând legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, prin prisma criticilor petentei intimate SC M. C. SRL, instanţa a reţinut că procesul-verbal de contravenţie este întocmit cu respectarea condiţiilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, susţinerea că fapta reţinută în sarcina sa prin procesul-verbal este incomplet descrisă este neîntemeiată, din lecturarea procesului-verbal instanţa reţinând că această descriere cuprinde elementele materiale ale contravenţiei prevăzute de art. 6 din Legea nr. 363/2007.
Cu privire la susţinerea petentei că data constatării faptei este diferită de data întocmirii procesului-verbal de contravenţie şi acesta ar fi lovit de nulitate, instanţa a reţinut că nicio reglementare în domeniul contravenţional nu prevede obligativitatea agentului ca la data constatării să şi întocmească procesul-verbal de contravenţie. Pe de altă parte, în speţă, pentru determinarea elementelor materiale ale contravenţiei, trebuia efectuată expertizarea produsului, expertiză care se realiza de alt organ al statului, astfel că susţinerea petentei că trebuia întocmit procesul-verbal în momentul prelevării probelor în vederea testării este neîntemeiată.
Susţinerea petentei că fapta sa nu există deoarece are buletinul de analiză nr. 97259/4.01.2011 de la Laborex 2000 SRL, din care rezultă că produsul este conform, pe de o parte, a fost înlăturată pentru că acest buletin este ulterior prelevării probelor din magazinul C., de la alt lot de produse, iar pe de altă parte, pentru că acest buletin este irelevant în cauză deoarece stabileşte doar procentul de grăsime raportat la substanţa uscată şi nu determină procentul de grăsime animală aflată în produs raportat la procentul de grăsime înscris pe produs.
Legea defineşte practica comercială înşelătoare ca fiind orice fel de acţiune dacă aceasta conţine informaţii false sau în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumato
rul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziţia, accesoriile, asistenţa acordată după vânzare şi instrumentarea reclamaţiilor, modul şi data fabricaţiei sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, cantitatea, specificaţiile, originea geografică sau comercială, rezultatele care se pot obţine din utilizarea sa, rezultatele şi caracteristicile esenţiale ale testelor sau controalelor efectuate asupra produsului.
în condiţiile în care petenta a introdus pe piaţa alimentară produsul caşcaval de vacă D.G.D. pe eticheta căruia este inserată menţiunea obţinerii din lapte de vacă, grăsime în substanţa uscată min. 45% dar care, în urma analizării de laborator, a rezultat că are procentul de grăsimi din lapte din totalul de grăsimi de 2,2-2,4%, diferenţa fiind constituită din grăsimi vegetale, este vorba de o practică înşelătoare asupra compoziţiei produsului. Petenta nu a dovedit în niciun fel că produsul supus analizei cuprinde, aşa cum indică eticheta, grăsimi animale în procent de 45 %.
Faţă de cele arătate mai sus, instanţa a constatat că motivele de recurs sunt întemeiate, astfel că, în baza art. 312, art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 17 şi art. 34 din O.G. nr. 2/2001, art. 1, art. 6 din Legea nr. 363/2007, a admis recursul, a modificat sentinţa recurată şi, pe cale de consecinţă, a respins plângerea contravenţională şi a menţinut procesul-verbal de contravenţie atacat ca temeinic şi legal.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Practică comercială înşelătoare. Compoziţia produsului alimentar
