Publicitatea tv și radio (audiovizuală)
| Comentarii |
|
publicitatea tv și radio (audiovizuală), Cadru legal. Interdicţii în comunicările audiovizuale. Particularităţile programelor sponsorizate. Protecţia minorilor şi dreptul la replică
Cadru legal
Cadrul legal privind publicitatea audiovizualului îl reprezintă Legea nr. 504/2002 a audiovizualului.
Interdicţii în comunicările audiovizuale
Publicitatea televizată şi teleshoppingul trebuie să fie uşor de identificat şi trebuie să fie separate de conţinutul editorial. Astfel, se asigură o separare între publicitatea televizată, teleshopping şi, respectiv, celelalte părţi ale programelor (art. 27 alin. 1 din lege). De precizat că spoturile publicitare şi de teleshopping izolate, altele decât cele difuzate în cadrul transmisiilor sportive, constituie o excepţie şi pot fi difuzate în anume cazuri.
Potrivit art. 28 alin. 1 din lege, inserarea spoturilor publicitare, inclusiv a celor autopromoţionale sau de teleshopping, se poate face numai între programe. în condiţiile prevăzute de lege, spoturile de publicitate sau de teleshopping pot fi inserate şi în timpul unui program, astfel încât: integritatea şi valoarea programului respectiv să nu fie prejudiciate; drepturile de autor să nu fie prejudiciate.
De precizat că Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot insera spoturi
publicitare, inclusiv autopromoţionale sau de teleshopping, numoi între programe (art. 28 alin. 2 din lege)1.
Difuzarea programelor de ştiri şi a operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice sau filmele realizate pentru televiziune, poate fi întreruptă de publicitate televizată sau de spoturi de teleshopping o singura data în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute. Difuzarea programelor pentru copii poate fi întreruptă de publicitate televizată sau de teleshopping o singură dată în timpul unei durate programate de 30 de minute, cu condiţia ca aceasta sâ fie de minimum 30 de minute (art. 28 alin. 5 din lege).
Este interzisă inserarea de publicitate sau teleshopping în cadrul difuzării oficierii unui serviciu religios (art. 28 alin. 6 din lege).
Potrivit art. 29 alin. 1 din lege, comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii:
- să poată fi uşor identificate ca atare;
- să nu facă uz de tehnici subliminale;
- să nu prejudicieze demnitatea umană;
- să nu includă nicio formă de discriminare;
- să nu aducă ofensă convingerilor religioase sau politice ale telespectatorilor şi radioascultătorilor;
- să nu stimuleze comportamente dăunătoare sănătăţii;
- să nu stimuleze comportamente dăunătoare mediului;
- să nu stimuleze comportamente indecente sau imorale;
- să nu promoveze, direct sau indirect, practici oculte.
în plus, comunicările comerciale audiovizuale trebuie să nu provoace daune minorilor, în special:
- să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs;
- să nu încurajeze în mod direct minorii să îşi convingă părinţii sau pe alte persoane să cumpere bunurile respective;
- să nu exploateze încrederea specială pe care minorii o au în părinţi, profesori etc.;
- să nu prezinte în mod nejustificat minori în situaţii periculoase.
Comunicările comerciale audiovizuale cu conţinut comercial mascat sunt interzise (art. 29 alin. 3 din lege).
Comunicările comerciale audiovizuale pentru băuturi alcoolice nu pot încuraja consumul excesiv al băuturilor respective şi nu pot viza în mod special minorii.
Orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru ţigări şi alte produse pe bază de tutun este interzisă.
Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală sunt interzise.
Comunicările comerciale audiovizuale care aduc atingere intereselor legale ale consumatorilor sunt interzise (art. 29 alin. 7 din lege).
Potrivit art. 31 alin. 1 din lege, plasarea de produse este interzisă.
Ca excepţie, plasarea de produse este permisă:
- în opere cinematografice, filme şi seriale, programe de sport şi de divertisment;
- în cazul în care nu se efectuează o plată, ci doar se furnizează anumite bunuri sau servicii cu titlu gratuit1.
Programele care conţin plasare de produse trebuie să îndeplinească cumulativ cel puţin următoarele condiţii:
- conţinutul şi intervalul orar afectat să nu fie influenţat;
- să nu încurajeze în mod direct cumpărarea sau închirierea de produse ori servicii;
- să nu scoată în evidenţă în mod exagerat produsele.
Programele în care sunt inserate plasări de produse trebuie să cuprindă informaţii clare privind existenţa acestora, fiind identificate corespunzător atât la început, cât şi la sfârşit, astfel încât să se evite orice confuzie din partea telespectatorului (art. 31 alin. 5 din lege).
Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală.
Potrivit art. 32 din lege, publicitatea şi teleshopping-ul pentru băuturi alcoolice trebuie să respecte următoarele condiţii:
- să nu fie adresate minorilor sau să nu prezinte minori consumând băuturi alcoolice;
- să nu stabilească o legătură între consumul de alcool şi îmbunătăţirea calităţilor fizice, psihice sau a abilităţii în conducerea de vehicule;
- să nu sugereze că prin consumul de alcool se pot obţine performanţe sociale sau sexuale;
- să nu sugereze că alcoolul are calităţi terapeutice;
- să nu încurajeze consumul exagerat de alcool;
- să nu prezinte drept o calitate conţinutul ridicat în alcool al băuturilor.
Particularităţile programelor sponsorizate
Potrivit art. 34 alin. 1 din lege, programele sponsorizate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- conţinutul şi programarea acestora nu trebuie în nicio circumstanţa sâ fie influenţate de sponsor, astfel încât să nu fie afectate independenţa editorială;
- să fie menţionată existenţa unui acord de sponsorizare, semnalată prin denumirea, marca sau produsele sponsorului;
- să nu încurajeze în mod direct achiziţionarea sau închirierea produselor, prin referiri promoţionale speciale.
Nu pot fi sponsorizate programe de către persoane fizice sau juridice a căror activitate principala este fabricarea sau comercializarea ţigărilor ori a altor produse din tutun.
Sponsorizarea serviciilor sau a programelor media audiovizuale de persoane fizice sau juridice ale căror activităţi includ fabricarea sau comercializarea produselor şi a tratamentelor medicale se poate face prin promovarea numelui, a siglei şi alt element distinctiv al sponsorului sau ale anumitor produse ori servicii medicale ale acestuia.
Ca excepţie, nu pot fi promovate produsele medicamentoase ori ale tratamentelor medicale care sunt disponibile numai pe baza de prescripţie medicala (art. 34 alin. 3 din lege).
Se interzice sponsorizarea unui serviciu de programe în integralitatea sa, precum şi a programelor de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate (art. 34 alin. 4 din lege).
Proporţia de spoturi publicitare televizate şi spoturi de teleshopping dintr-un interval de o oră nu poate depăşi 20%, respectiv 12 minute1.
Fac excepţie de la regula de mai sus anunţurile radiodifuzorului în legătură cu propriile sale programe şi cu produsele auxiliare derivate direct din acestea, al anunţurilor de sponsorizare şi al plasărilor de produse.
Potrivit art. 36 alin. 1 din lege, ferestrele dedicate transmisiei tele-shoppingului de către un serviciu de programe care nu este dedicat exclusiv teleshoppingului trebuie să aibă o durata neîntreruptă de minimum 15 minute. în plus, acestea trebuie să fie clar delimitate şi identificate prin semnale optice şi acustice corespunzătoare.
Teleshoppingul nu trebuie să incite minorii să solicite cumpărarea sau închirierea de bunuri ori servicii1.
Regulile de mai sus se aplică corespunzător şi serviciilor de programe dedicate exclusiv publicităţii şi teleshoppingului, precum şi serviciilor de programe dedicate exclusiv autopromovării (art. 37 alin. 1 din lege).
în afara restricţiilor de mai sus, consiliul poate sâ stabilească şi alte condiţii (decât cele prevăzute în lege) cu privire la serviciile de programe de televiziune destinate exclusiv teritoriului naţional şi care nu pot fi recepţionate, direct sau indirect, de către publicul din unul ori mai multe alte state membre ale Uniunii Europene (art. 38 din lege).
Protecţia minorilor şi dreptul la replică
Potrivit art. 39 alin. 1 din lege, este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune şi de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor (de exemplu, programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată).
Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai: prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, dacă se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective.
Difuzarea într-o formă necodată sau fără alte măsuri tehnice de restric-ţionare a accesului se poate face numai după prezentarea unei atenţionări acustice sau grafice, pe toată durata programului asigurându-se prezenţa unui simbol vizual de avertizare (art. 39 alin. 3 din lege).
în cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, programele care ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor pot fi puse la dispoziţie numai dacă se asigură măsuri de restricţionare a
accesului, astfel ca minorii să nu poată vedea ori auzi, în mod normal, programele respective (art. 39xdin lege).
Potrivit art. 41 alin. 1 din lege, orice persoană fizică sau juridică, indiferent de naţionalitate, ale cărei drepturi sau interese legitime, în special reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte în cadrul unui program, beneficiază de dreptul la replică sau la rectificare.
Consiliul este obligat de lege să adopte procedura necesară exercitării efective a dreptului la replică sau la rectificare, precum şi orice alte măsuri necesare, inclusiv sancţiuni, în vederea garantării dreptului la replică sau la rectificare într-o limită rezonabilă de timp de la primirea cererii solicitantului.
De precizat că difuzarea rectificării sau acordarea dreptului la replică nu exclude dreptul persoanei lezate să se adreseze instanţelor judecătoreşti (art. 41 alin. 3 din lege).
încheiem succinta noastră prezentare în materie, cu observaţia că orice clauze contractuale, indiferent de părţi, care încalcă, în domeniul audiovizualului, dreptul publicului de a primi informaţii de interes public şi libera concurenţă sunt nule (art. 87 din lege).
