Semnalment, semnalmente
Comentarii |
|
semnalment, detaliu fizic caracteristic unei persoane după care ea poate fi identificată.
semnalment dinamic, element fizic al unei persoane care poate fi examinat numai în mişcare. De exemplu: ticuri nervoase, expresia feţii, timbrul vocii, pronunţia unor cuvinte, felul rîsului, modul de a merge etc.
semnalment special static, semn particular al unei persoane, (neg, tatuaj, cicatrice etc.).
semnalment static, semn fizic exterior, caracteristic unei persoane care poate fi examinat permanent, în timpul repaosului, în mişcare sau după moarte. De exemplu: forma nasului, buzelor, culoarea părului.
semnalmente, totalitatea semnelor şi trăsăturilor exterioare statice şi dinamice — funcţionale — care deosebesc o persoană de alta şi care asigură posibilitatea identificării prin descrierea semnalmentelor, potrivit regulilor metodei portretului vorbit. S. statice se referă la caracteristicile întregului corp (înălţime, grosime, forma capului şi a feţei etc., îndeosebi particularităţile de structură ale feţei şi urechii drepte). S. dinamice-funcţionale se referă la caracteristicile persoanei care apar în timpul mişcării (ţinuta corpului, poziţia capului, mersul, vorbirea, mimica etc.).