Stabilirea regimului de executare a pedepsei privative de libertate
| Comentarii |
|
stabilirea regimului de executare a pedepsei privative de libertate, în fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. alcătuită din directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, şeful serviciului sau biroului pentru aplicarea regimurilor şi şeful serviciului sau biroului educaţie ori şeful serviciului sau biroului asistenţă psihosocială. Secretariatul acestei comisii se asigură de către şeful serviciului sau biroului evidenţă din penitenciarul respectiv. Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate îşi desfăşoară activitatea, de regulă, o dată pe săptămână.
La stabilirea regimului de executare se au în vedere următoarele criterii.
a) durata pedepsei privative de libertate;
b) gradul de risc al persoanei condamnate:
c) antecedentele penale:
d) vârsta şi starea de sănătate ale persoanei condamnate:
e) conduita persoanei condamnate, pozitivă sau negativă, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare:
f) nevoile identificate şi abilităţile persoanei condamnate, necesare includerii în programe educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;
g) disponibilitatea persoanei condamnate de a presta muncă şi de a participa la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională.
Decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. împotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate. în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat decizia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Plângerea nu suspendă executarea hotărârii comisiei.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la de la penitenciarul a cărui comisie a stabilit regimul de executare, după ascultarea persoanei condamnate, la locul de deţinere, soluţionează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii:
a) admite plângerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisie:
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, tardivă sau inadmisibilă;
c) ia act de retragerea plângerii.
încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care este executorie de la data comunicării către administraţia penitenciarului, se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului. în termen de 3 zile de la data pronunţării acesteia.
împotriva acestei încheieri persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea, care le înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora. Contestaţia nu suspendă executarea încheierii.
Contestaţia se judecă. în şedinţă publică, cu citarea şi aducerea la instanţă a persoanei condamnate, dacă se impune audierea ei, şi cu citarea administraţiei penitenciarului. ambele părţi având dreptul să depună memorii şi concluzii scrise. De asemenea, trebuie arătat că asistenţa juridică nu este obligatorie, iar în cazul în care procurorul şi reprezentantul administraţiei penitenciarului participă la judecată, aceştia pun concluzii.
Instanţa se pronunţă, în şedinţă publică, prin sentinţă definitivă, care se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de aceeaşi comisie. Aceasta are obligaţia de a analiza, periodic, situaţia persoanei condamnate, la împlinirea termenului stabilit de lege. Astfel comisia are obligaţia ca. după executarea a 6 ani şi 6 luni, în cazul pedepselor cu detenţiunea pe viaţă, şi a unei cincimi din durata pedepsei cu închisoarea, precum şi în situaţia în care a încetat cauza care a determinat neaplicarea regimului de maximă siguranţă, să analizeze conduita persoanei condamnate şi eforturile pentru reintegrare socială, întocmind un raport care se aduce la cunoştinţa persoanei condamnate, sub semnătură.
Comisia va dispune schimbarea regimului de maximă siguranţă în regim închis în cazul persoanelor condamnate care au împlinit vârsta de 65 de ani.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana condamnată:
a) a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile aplicate şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului;
b) a stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.
Schimbarea poate fi realizată şi în sens ascendent. în sensul că schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune, în orice moment al executării pedepsei, dacă persoana condamnată a comis o infracţiune sau a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
Hotărârea comisiei prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de executare cuprinde şi termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an.
Hotărârea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a termenului de exercitare a acesteia. împotriva hotărârii comisiei persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-a comunicat hotărârea. Persoana condamnată poate fi ascultată, la locul de deţinere, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul a cărui comisie a dispus menţinerea sau schimbarea regimului de executare soluţionează plângerea în termen de 10 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii:
a) admite plângerea, dispunând asupra modificării regimului de executare stabilit de comisie;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, tardivă sau inadmisibilă;
c) ia act de retragerea plângerii.
Prin încheiere, judecătorul de supraveghere a privării de libertate fixează termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an, care curge de la data emiterii hotărârii comisiei.
încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunţării, ea fiind executorie de la data comunicării către administraţia penitenciarului.
împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea, care le va înainta judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora. Contestaţia nu suspendă executarea încheierii.
Contestaţia se judecă în şedinţă publică, cu citarea persoanei condamnate şi a administraţiei penitenciarului. Aceştia pot depune memorii şi concluzii scrise.
Sentinţa pronunţată în şedinţă publică este definitivă şi se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului.
