Repartizarea condamnaţilor în penitenciare
| Comentarii |
|
repartizarea condamnaţilor în penitenciare, persoanele condamnate vor fi direcţionate spre penitenciare în funcţie de caracteristicile care reies din fişa individuală a fiecăreia dintre ele. Astfel, în acest caz, repartizarea se va putea face în funcţie de sex, de vârstă sau de gravitatea infracţiunii comise.
Odată ajunşi la penitenciar, condamnaţii sau arestaţii vor fi predaţi către reprezentanţii acestuia. Din acest moment vor lua sfârşit raporturile de drept procesual penal şi se intră în sfera raporturilor specifice acestei faze. şi anume raporturi de drept exe-cuţional penal. Orice mandat de executare va trebui să conţină anumite informaţii cu privire la cel condamnat, la cel care a dispus condamnarea lui, semnătura judecătorului, timpul dedus al măsurilor preventive şi alte asemenea date care îi vor oferi celui de la penitenciar care se ocupă cu primirea deţinuţilor informaţiile necesare pentru repartizarea corectă a acestuia. Primirea persoanelor condamnate se face oricând, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după stabilirea identităţii acestora. Persoanele condamnate se depun în penitenciarul cel mai apropiat de locul în care au fost arestate sau deţinute, indiferent de profilarea penitenciarului, cu respectarea principiului separaţiei pe sexe şi pe vârste, respectiv majori sau minori.
Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate. în condiţiile şi cu documentele prevăzute în regulamentul de aplicare a legii, constituite intr-un dosar.
Primirea persoanelor condamnate se face în spaţii special amenajate, femeile fiind separate de bărbaţi.
îndată după primirea în penitenciar, persoana condamnată are dreptul de a încu-noştinţa personal sau de a solicita administraţiei să încunoştinţeze un membru al familiei sau o altă persoană desemnată de aceasta despre penitenciarul în care se află. Administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei condamnate că are dreptul de a solicita să fie încunoştinţat un membru al familiei sau o altă persoană desemnată de către deţinut despre penitenciarul în care se află. precum şi de a consemna intr-un proces-verbal modul în care s-a realizat încunoştinţarea.
Dacă persoana condamnată nu este cetăţean român, aceasta are şi dreptul de a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular al statului al cărui cetăţean este sau, după caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare, dacă nu doreşte să beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine, ori a reprezentanţei organizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecţia unei astfel de organizaţii.
Măsurile ce se dispun la primirea în penitenciar a persoanelor condamnate sunt realizate în următoarea ordine:
a) efectuarea percheziţiei corporale amănunţite;
b) întocmirea unui inventar al bunurilor personale;
c) efectuarea unui examen clinic general de către personalul de specialitate al penitenciarului, al cărui rezultat este consemnat în fişa medicală;
d) prelevarea amprentelor, urmând ca aceste date să fie transmise şi stocate pe suport hârtie în dosarul individual al persoanei condamnate şi în format electronic în baza de date naţională de comparare a amprentelor;
e) fotografierea, în vederea operaţionalizării documentelor de evidenţă;
f) informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligaţiile şi interdicţiile persoanelor condamnate, precum şi cu privire la recompensele care pot fi acordate, abateri şi sancţiuni disciplinare care pot fi aplicate;
cj) intervievarea, în vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.
In cazul în care persoana condamnată nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, administraţia penitenciarului dispune măsurile necesare aducerii la cunoştinţă a drepturilor pe care le are la introducerea în penitenciar, în-tocmindu-se un proces-verbal în acest sens. în cazul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, această informare se poate face în limba lor maternă. în cazul în care persoana condamnată prezintă dizabilităţi, administraţia penitenciarului dispune măsurile necesare executării, de către aceasta, a pedepsei în condiţii care să respecte demnitatea umană.
Fiind respectate toate aceste obligaţii de către personalul penitenciarului, se poate conchide că repartizarea condamnaţilor nu este o simplă operaţiune administrativă după rămânerea definitivă a hotărârii, ci una complexă, cu caracter juridic reeducativ.
După caracteristicile penale şi morale, condamnaţii sunt îndrumaţi spre penitenciare corespunzătoare, activitate ce presupune o cunoaştere exactă a acestora (fişa individuală). Repartizarea se face în penitenciare speciale pentru bărbaţi, femei şi majori-tineri, ţinându-se seama de natura infracţiunii, de durata pedepsei şi starea de recidivă, de comportarea şi receptivitatea condamnatului la acţiunea de reeducare. Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileşte, la primirea persoanei condamnate în primul penitenciar în care aceasta urmează să execute pedeapsa, de către comisia specială prevăzută de lege.
în Franţa, condamnaţii se repartizează mai întâi în centrul de orientare, unde stau circa 6 săptămâni. în această perioadă, ei sunt observaţi fiziologic, biologic, psihologic, psihiatric, social, pe bază de teste etc., apoi sunt repartizaţi la un penitenciar.
Condamnatul este predat alături de mandatul de executare şi din acest moment intră în detenţia penitenciarului, născându-se raporturile juridice de drept execuţional penal. Conţinutul mandatului de executare este stabilit de Codul de procedură penală (art. 555), care stipulează că este emis de judecătorul delegat cu executarea în trei exemplare şi cuprinde:
- denumirea instanţei de executare:
- data emiterii:
- datele privitoare la persoana condamnatului:
- numărul şi data hotărârii care se execută şi denumirea instanţei care a pronunţat-o:
- pedeapsa pronunţată şi textul de lege aplicat;
- timpul reţinerii şi arestării preventive ori al arestului la domiciliu care s-a dedus din durata pedepsei;
- menţiunea dacă cel condamnat este recidivist:
- menţiunea că persoana vătămată a solicitat înştiinţarea cu privire la eliberarea în orice mod a condamnatului;
- ordinul de arestare şi de deţinere;
- semnătura judecătorului delegat şi ştampila instanţei de executare.
Detaliile mandatului de executare a închisorii au, în practică, o însemnătate deosebită, iar verificarea atentă a conţinutului său de către reprezentantul administraţiei penitenciarului care îl primeşte pe condamnat este o condiţie necesară pentru respectarea principiului legalităţii deţinerii şi pentru individualizarea regimului de deţinere ce urmează a fi aplicat deţinutului.
