BOCELLARI şi RIZZA contra Italiei - Proces public. Lipsa şedinţei publice în procedurile de aplicare a măsurilor preventive: încălcare.
Comentarii |
|
BOCELLARI şi RIZZA împotriva Italiei (Dosar nr. 399/02) Hotărâre CEDO -13.11.2007 [Secţia a ll-a]
În fapt:
Urmărirea penală a fost declanşată împotriva primului reclamant pentru asociere la infracţiuni, însă finalmente a fost achitat. în temeiul bănuielilor care planau asupra acestuia şi care dădeau de înţeles că ar fi membru al unei organizaţii criminale, parchetul a demarat în paralel o procedură în vederea aplicării măsurii preventive stabilite de lege. Camera tribunalului specializată în aplicarea acestor măsuri a dispus aplicarea sechestrului asupra numeroaselor bunuri ale celor doi reclamanţi. Prin urmare, procedura s-a derulat în camera de consiliu, conform legii care excludea orice şedinţă publică în acest caz. în principal, camera a decis prin ordonanţă obligarea reclamantului la măsura liberării supravegheate de către poliţie şi interdicţia de a părăsi domiciliul pe o perioadă de patru ani. în plus, camera a mai dispus confiscarea bunurilor reclaman-ţilor, anterior sechestrate. Reclamantul a declarat apel. Camera de consiliu a curţii de apel a modificat parţial ordonanţa, iar pentru celelalte capete de cerere a confirmat decizia primei instanţe. Curtea de Casaţie a respins recursul reclamantului.
În drept:
Desfăşurarea procedurilor vizând aplicarea măsurilor preventive în camera de consiliu, atât în primă instanţă, cât şi în apel, este expres prevăzută de lege, iar părţile nu au posibilitatea de a cere şi de a obţine o şedinţă publică. Interese superioare, precum protecţia vieţii private a minorilor ori a terţelor persoane indirect vizate de controlul financiar, pot fi invocate adesea în acest tip de procedură. De altfel, o procedură vizând în principal controlul financiar şi circulaţia capitalurilor poate prezenta un grad ridicat de tehnicitate. Totuşi, nu trebuie pierdută din vedere miza procedurilor de prevenţie şi efectele pe care acestea sunt susceptibile să le producă asupra situaţiei personale a celor implicaţi. Acest gen de procedură urmăreşte aplicarea confiscării bunurilor şi capitalurilor, fapt ce pune direct şi substanţial în discuţie situaţia patrimonială a justiţiabiIuIui. Raportat la o asemenea miză, nu s-ar putea afirma că acest control public nu este o condiţie necesară pentru a garanta respectarea drepturilor celui interesat. în esenţă, Curtea hotărăşte că justiţiabilii implicaţi într-o procedură de aplicare a măsurilor preventive trebuie să aibă cel puţin posibilitatea de a solicita o şedinţă publică în faţa camerelor specializate ale tribunalelor şi curţilor de apel.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
Art. 41 - Prejudiciu moral: constatarea încălcării este suficientă.
← KHAMIDOV contra Rusiei - Accesul la justiţie. Suspendarea... | HAMER contra Belgiei - Proces care antrenează demolarea unei... → |
---|