Durata procedurii Materie penală Momentul finalizării procedurii - Stoianova si Nedelcu contra României

Hotărâri CEDO

CEDO, secţia III, hotărâreaStoianova şi Nedelcu versus România, 4 august 2005, 77517/01 şi 77722/01

Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală nu poate fi a considerat că ar fi finalizat procesul penal, întrucât aceasta nu constituie o decizie definitivă asupra acuzaţiei penale îndreptate contra persoanelor implicate.

Reclamanţii au fost arestaţi şi li s-a pus în mişcare acţiunea penală. Ulterior, procurorul a dat o ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală. După un şi jumătate, parchetul a ordonat, discreţionar, redeschiderea procedurii. Parchetul a indicat faptul că decizia iniţială era contradictorie cu probele din dosar, iar ancheta iniţială era incompletă. Urmărirea penală s-a încheiat 6 ani mai târziu.

Art. 6. Durata rezonabilă a procedurii. Deşi procedurile penale deschise contra reclamanţilor au cuprins două faze distincte, ele constituie o unică perioadă de timp care trebuie examinată sub imperiul termenului rezonabil. În fapt, ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală nu poate fi a considerat că ar fi finalizat procesul penal, întrucât aceasta nu constituie o decizie definitivă asupra acuzaţiei penale îndreptate contra persoanelor implicate. În plus, spre deosebire de afacerea Withey versus Marea Britanie, parchetul putea să reînceapă ancheta penală oricând şi fără a putea fi controlat de vreo autoritate judiciară, iar statul nu a reuşit să probeze faptul că redeschiderea unor proceduri penale după decizii de scoatere ori neîncepere a urmăririi penale ar fi nişte situaţii excepţionale. Curtea i-a de asemenea în calcul faptul că procurorul român nu este un magistrat independent faţă de executiv. De aceea, perioada care trebuie luată în examinare pentru evaluarea rezonabilităţii duratei procedurii include ambele proceduri penale. În lumina acestui mod de calcul al termenului, este evident că există o violare a dreptului la o durată rezonabilă a procedurii, cât timp intervalul de scurs între cele două proceduri echivalează cu o perioadă de inactivitate de mai mult de un an şi jumătate, care nu este imputabilă reclamanţilor, ci statului. De aceea, există o violare a art. 6.

← Durata procedurii Materie penală Momentul începerii procedurii...  Durata procedurii Materie penală Momentul începerii procedurii... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Durata procedurii Materie penală Momentul finalizării procedurii - Stoianova si Nedelcu contra României