Hogefeld contra Germaniei - Dezbatere politica Sustinerea unor organizatii teroriste Incitare la violenta
| Comentarii |
|
CEDO, secţia IV, decizia Hogefeld c. Germania, 20 ianuarie 2000, 35402/97
Lupta împotriva terorismului poate constitui un scop legitim al statelor pentru a împiedica organizaţiile teroriste să aibă acces în presă pentru a-şi difuza ideologia şi a recruta noi membrii.
Reclamanta ea fost membru al unei mişcări teroriste de extremă stângă, numită Facţiunea armatei roşii. În 1992, organizaţia a anunţat că îşi întrerupe activităţile teroriste. În 1993, reclamanta a fost arestată şi trimisă în judecată pentru acte teroriste. În cursul procedurii, reclamanta a formulat mai multe declaraţii asupra rolului său în gruparea teroristă şi în atentatele ce au avut loc. Arătându-se critică cu strategia din trecut a grupării şi denunţat unele acte ale acesteia, reclamanta a susţinut că lupta organizaţiei pentru o altă lume a fost în permanenţă justificată şi legitimă şi că actele organizaţiei trebuie să servească drept lecţie pentru viitoarele lupte. În acest context, instanţa a respins toate cererile presei de a se permite obţinerea unui interviu cu reclamanta, cu excepţia unei singure cereri, care a fost admisă cu condiţia ca interviul să nu vizeze nici Facţiunea armatei roşii, nici desfăşurarea procesului.
Art. 10. Faptul că autorităţile nu i-au permis reclamantei să se exprime în presă cu privire la Facţiunea armatei roşii şi la procesul său penal constituie o ingerinţă în libertatea sa de exprimare. Această ingerinţă era prevăzută de lege, iar lupta împotriva terorismului poate constitui un scop legitim al statelor pentru a împiedica organizaţiile teroriste să aibă acces în presă pentru a-şi difuza ideologia şi a recruta noi membrii. În raport de necesitatea ingerinţei, Curtea a constatat că instanţa internă s-a bazat pe declaraţiile făcute în cursul procesului. Curtea a observat că aceste declaraţii erau marcate de ambiguitate, întrucât pe de o parte criticau activitatea trecută a organizaţiei, dar pe de altă parte indicau ataşamentul reclamantei la ideologia grupării. Aceste declaraţii nu pot fi considerate drept o instigare la terorism, însă, în lumina antecedentelor reclamantei, puteau fi interpretate de către simpatizanţi ai mişcări drept un apel la continuarea activităţii. Astfel, Curtea a considerat că restricţiile impuse reclamantei pot fi justificate de o nevoie socială imperioasă, iar motivele invocate de instanţele naţionale sunt suficiente şi pertinente în acest sens. De aceea, art. 10 nu a fost violat.
| ← News Verlags GmbH & CoKG contra Austriei - Libertatea presei... | Bulfinsky contra Romaniei - Trafic de droguri Arestare preventiva → |
|---|
