CEDO, secţia III, hotărârea Lallement c. Franţa, 11 aprilie 2002, 46044/99
Indemnizaţia pentru un bun expropriat nu este neapărat egală cu valoarea intrinsecă a bunului trecut în patrimoniul statului.
Reclamantul este proprietar al unei ferme agricole, a cărei principal produs este laptele şi produsele lactate. Toată familia acestuia lucra şi se întreţinea din ferma respectivă. În 1993, statul a luat decizia de a expropria aproximativ 30 % din suprafaţa totală a exploatării agricole, ceea ce reprezenta cam 60 % din suprafaţa destinată producţiei de lapte.
Art. 1 din Protocolul nr. 1. Curtea a constatat că exproprierea a avut ca şi efect imposibilitatea pentru reclamant de a-şi continua în mod rentabil activitatea pe suprafaţa rămasă şi a condus astfel al pierderea veniturilor sale obţine din muncă. Curtea a constatat că indemnizaţia primită de acesta a avut ca şi obiect de calcul doar valoarea intrinsecă a terenului, ignorând pierderea unor beneficii economice pentru reclamant. De aceea, Curtea a constatat că suma acordată nu este proporţională cu valoarea bunului expropriat, astfel că art. 1 din Protocolul nr. 1 a fost violat.
Vezi și alte spețe de la aceeași instanță
Comentarii despre Lallement contra Franţei - Dreptul de proprietate. Expropriere. Despăgubiri proporţionale.