Süheyla Aydin contra Turciei - Decesul unei persoane Condiţii
| Comentarii |
|
CEDO, secţia II, hotărârea Süheyla Aydin contra Turcia, 24 mai 2005, 25660/94
Faptul că statul o omis, fără nici o explicaţie, să furnizeze informaţii necesare Curţii pentru a verifica afirmaţiile reclamanţilor, o conduce pe această să considere informaţiile drept valide.
Reclamanta a fost soţia preşedintelui sindicatului lucrătorilor din sănătate din Turcia, ce a fost ucis în 1994. Reclamanta afirmă că, înainte de decesul soţului său, acesta a fost de mai multe ori hărţuit de către membrii ai forţelor de securitate din cauza activităţii sale politice şi a originii sale kurde. Reclamanta afirmă că, în timp ce se aflau în vizită la nişte rude, poliţia a intrat în locuinţa şi a arestat pe toată lumea, după care i-a legat la ochi şi i-a dus într-un sediu al forţelor speciale a poliţiei. Reclamanta, care era însărcinată la acel moment, afirmă că a stat pe un culoar de unde auzea cum a fost torturat soţul său. Reclamant a fost eliberată după 4 zile, fără a mai fi dusă în faţa unui judecător şi fără că, în cursul detenţiei să aibă dreptul de a fi asistată juridic.
Potrivit statului, soţul reclamantei nu a suferit nici un tratament contrar art. 3 în timpul detenţiei.
La 4 aprilie 1994, soţul reclamantei a fost prezentat în faţa unui magistrat pentru a i se a decis arestare, însă judecătorul a ordonat punerea sa în libertate. Cu toate acestea, victima nu a mai apărut la poarta instanţei unde era aşteptată de către familia sa. Peste 5 zile cadavrul său a fost descoperit pe un câmp, împuşcat în cap şi cu mâinile legate la spate şi având mai multe echimoze profunde pe corp.
Statul afirmă că nu are nici o responsabilitate în decesul victimei şi a deschis o anchetă pentru a identifica teroriştii din PKK responsabili de decesul victimei. Statul a considerat că responsabilitatea sa este exclusă în condiţiile în care decesul victimei s-a produs, potrivit autopsiei, la mai puţin de 24 ore de la descoperirea cadavrului.
Art. 38. Curtea a constatat statul turc a omis să comunice Curţii mai multe acte esenţiale pentru stabilirea corectă a stării de fapt. În plus, Curtea a constatat că statul nu a prezentat în faţa delegaţiilor Curţii mai multe persoane citate ca şi martori, între care jandarmii care l-au însoţit pe soţul reclamantei la tribunal în acea zi. În condiţiile în care statul nu a oferit nici o explicaţie pentru aceste omisiuni, Curtea a constatat că şi-a încălcat obligaţiile stabilite prin art. 38 din Convenţie. În plus, din această atitudine a statului pârât Curtea poate trage concluzii cu privire la veridicitatea afirmaţiilor reclamantei. De asemenea, Curtea a constatat că statul a omis să îi prezinte vreun document care să confirme eliberarea din detenţie a victimei. De asemenea, statul a omis să ofere vreo explicaţie cu privire la dispariţia victimei, în condiţiile în care orice deţinut eliberat de către instanţă era condus de către forţele de ordine până la poarta instanţei.
Art. 2. Faţă de cele enunţate mai sus, Curtea a considerat că decesul victimei s-a datorat autorităţilor turce, astfel că art. 2 a fost violat. În plus, Curtea a constatat că, deşi autorităţile au fost imediat informate cu privire la dispariţia victimei, nici o anchetă nu a fost deschisă cu privire la acest aspect, iar autorităţile nu au organizat căutarea acesteia. În plus, nu s-a realizat nici o autopsie completă a cadavrului. De aceea, art. 2 a fost violat şi sub aspectul lipsei unei anchete eficace.
Art. 3. Pentru acelaşi motive ca şi mai sus, în lipsa oricărei explicaţii din partea statului cu privire la echimozele constatate asupra cadavrului victimei, există şi o violare a art. 3.
| ← Wos contra Poloniei - Aplicabilitatea Convenţiei... | Mattick contra Germaniei - Timpul necesar pregătirii apărării... → |
|---|
