Art. 120 Despre adunările generale Societăţile pe acţiuni

Articolul 120, rămas nemodificat prin Legea nr. 441/2006, instituie o regulă fundamentală pentru exerciţiul drepturilor pe care le conferă calitatea de asociat al unei societăţi pe acţiuni, în special a dreptului de vot. în raport cu numărul şi cu ponderea procentuală în capitalul social a acţiunilor pe care le deţine în proprietate, o anumită persoană va avea şi un număr direct proporţional de voturi în AGA.

Literatura de specialitate a definit dreptul de a vota în cadrul adunării generale a acţionarilor ca fiind „prerogativa de care se bucură o persoană, denumită acţionar (sau asociat), de

Citește mai mult

a-şi manifesta opţiunea în privinţa problemelor analizate în cadrul şedinţei adunării generale, prin aprobarea sau respingerea chestiunilor supuse dezbaterii (acestora) ori prin exprimarea abţinerii",,6>. Acelaşi autor, preocupat de identificarea trăsăturilor caracteristice ale dreptului de vot al asociaţilor, apreciază că acesta este unul: nepatrimonial, inviolabil, personalsubiectiv absolut; accesoriu dreptului de proprietate asupra acţiunilor; afectat de condiţia organizării unei întruniri AGA, drept care nu poate fi cesionat decât odată cu vânzarea acţiunilor şi că el este o componentă fie a dreptului de uz, fie a celui de dispoziţie.

dreptul de vot este o facultate conferită de lege şi de actul constitutiv al unei anumite societăţi comerciale, persoanelor fizice sau juridice care au calitatea de proprietari ori de uzufructuari ai uneia sau mai multor acţiuni de a se pronunţa, în mod deliberativ, asupra tuturor problemelor supuse ordinii de zi de către cei care au realizat convocarea şi/sau de către cei care au dreptul să ceară completarea ordinii de zi. Este în afara oricărei îndoieli că acest drept este unul personal şi nu absolut, pentru că exerciţiul lui este legat de organizarea de către societate a întrunirilor AGA, nepatrimonial, accesoriu dreptului real asupra acţiunilor şi ca atare nu poate fi transmis - în sensul de facultate de exprimare a unei anumite voinţe juridice - decât odată cu dreptul asupra acţiunilor care-l generează.

în anumite circumstanţe, permise de lege şi/sau de către actul constitutiv, dreptul de vot va putea fi suspendat pentru perioada în care unii acţionari beneficiază de anumite compensaţii financiare speciale, cum ar fi dreptul la dividend prioritar plătibil înaintea oricărei distribuiri. De asemenea, dreptul de vot va fi suspendat pentru perioada în care un acţionar nu este la curent cu vărsămintele cu privire la acţiuni datorate, ori atunci când societatea şi-a dobândit propriile acţiuni, în cazul avut în vedere de prevederile art. 286" din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital118) etc.

în condiţiile legii şi ale actului constitutiv al fiecărei societăţi comerciale, dreptul de vot al acţionarilor care deţin un anumit număr de acţiuni va putea fi limitat, fără ca printr-o astfel de prevedere statutară să se aducă atingere principiului egalităţii între acţionari (a se vedea comentariile noastre cu privire la art. 94 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale). Limitarea dreptului de vot al acţionarilor care deţin un număr mai mare de acţiuni, aşa-numitul vot restrâns119), poate fi justificată prin necesitatea de a nu îngreuna în mod inutil operaţiunile de votare şi de stabilire a rezultatelor votului, soluţie care se impune mai ales în cazul societăţilor pe acţiuni care au un număr mare de acţionari cu participaţii diferite, dar relativ asemănătoare. Prin măsura de limitare a drepturilor de vot ale acţionarilor deţinând mai multe acţiuni, dreptul lor de a vota proporţional cu cota de capital deţinută nu este afectat, pentru că limitarea, fiind direct proporţională cu numărul de acţiuni, va permite obţinerea rezultatului dorit de acţionarii care au ponderea necesară pentru a obţine şi majoritatea necesară luării ori respingerii unei anumite hotărâri. Desigur, dacă prin actul constitutiv se prevede că niciun acţionar având mai multe acţiuni, indiferent de numărul de acţiuni deţinute, nu are dreptul să voteze cu mai mult de „n" acţiuni, o astfel de limitare a dreptului de vot nu va îngădui acelor acţionari să ia anumite decizii care ar putea fi calificate ca un abuz de majoritate ori ca o nesocotire a drepturilor şi intereselor legitime ale micilor acţionari. în orice situaţie s-ar restrânge drepturile de vot ale acţionarilor deţinând mai mult de o acţiune, este necesar, ca ea să fie temeinic justificată şi să fie stabilită prin actul constitutiv adoptat de fondatori ori de către cei care au participat la adunarea constitutivă, după caz.

Un alt caz de limitare a drepturilor de vot, analizat de noi în secţiunea consacrată constituirii societăţilor pe acţiuni prin subscripţie publică, este votul subscriitorilor-acceptanţi în adunările constitutive, situaţie în care, în mod invariabil, se va aplica principiul: o persoană, un vot, indiferent de numărul acţiunilor subscrise.

în practica societară se pot întâlni şi tipuri de acţiuni care conferă voturi multiple, situaţie în care anumitor acţionari care au o anumită poziţie faţă de societate, cum ar fi aceea de fondatori, incluzând aici chiar şi statul - în calitatea sa de fondator al unor societăţi comerciale ulterior privatizate, li se conferă prin lege ori chiar prin actul constitutiv un drept de vot multiplu, adică o acţiune, mai multe voturi, spre deosebire de ceilalţi acţionari.

Suntem de părere că, în prezent, în dreptul societar românesc dreptul de vot multiplu nu are o consacrare legală, de principiu şi explicită, motiv pentru care nu credem că ar fi legitime clauze statutare prin care să se acorde unor acţionari drept de vot multiplu. în schimb, un astfel de drept de vot multiplu este aşa-numitul drept de vot cumulativ, drept de vot care constituie, o specie a dreptului de vot multiplu, şi care este instituit şi consacrat de art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 235 alin. (1), membrii consiliului de administraţie ai societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată pot fi aleşi prin metoda votului cumulativ. La cererea unui acţionar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se va face în mod obligatoriu.

Potrivit prevederilor art. 124 al Regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006 emis în aplicarea Legii nr. 297/2004, prin metoda votului cumulativ, fiecare acţionar are dreptul de a-şi atribui voturile cumulate (voturile obţinute în urma înmulţirii voturilor deţinute de către orice acţionar, potrivit participării la capitalul social, cu numărul administratorilor ce urmează să formeze consiliul de administraţie) uneia sau mai multor persoane propuse a fi alese în consiliul de administraţie.