Art. 271 Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni
Art. 271
Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:
a) prezintă, cu rea-credinţă, în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, asemenea date;
b) prezintă, cu rea-credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice sau juridice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale;
c) refuză să pună la dispoziţia experţilor, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la art. 26 şi 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credinţă, să îndeplinească însărcinările primite.
Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:
Legea 187/2012 - pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Monitorul Oficial 757/2012;
| ← Art. 270 Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în... | Art. 272 Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în... → |
|---|
Citește mai mult
complexă, ca modalităţi de săvârşire, putând vorbi chiar de mai multe infracţiuni, reunite în reglementarea aceluiaşi articol, fiecare dintre ele putându-se săvârşi independent, de către autori diferiţi, dar de felul celor avuţi în vedere în ipoteza acestui articol. De altfel, aşa după cum vom putea constata din analizarea unora din celelalte articole consacrate infracţiunilor, şi alte mai multe categorii de acte şi fapte sunt incriminate ca infracţiuni în cadrul câte unui singur articol.2. Obiectul juridic special al acestei infracţiuni, care poate fi săvârşită în oricare dintre modalităţile enumerate la punctele 1-3, constă în acel grup de relaţii sociale care vizează încrederea pe care publicul, acţionarii ori asociaţii şi autorităţile trebuie să o aibă în realitatea şi exactitatea informaţiilor pe care trebuie să le conţină anumite categorii de documente emanând de la societăţile comerciale. Prin modalităţile de săvârşire incriminate de punctele 1 şi 2, se încalcă dreptul de la o informare necesară, corectă, şi completă atât a unei sfere nedeterminate de persoane care pot recepta informaţiile incluse în anumite documente cât şi ale asociaţilor unei anumite societăţi comerciale, indiferent de forma sub care este organizată acea societate.
în modalitatea avută în vedere de punctul 3, obiectul juridic special vizează relaţiile sociale privind condiţiile în care anumite persoane desemnate într-o anumită calitate de către asociaţi ori de către judecătorul delegat la registrul comerţului, trebuie să-şi îndeplinească misiunea care le-a fost încredinţată. Aşadar, obiectul juridic special al acestei infracţiuni nu este unul unic şi omogen, ci unul diferenţiat.
Noi opinăm că această infracţiune, cel puţin în ceea ce priveşte modalităţile de săvârşire evocate de punctele 1 şi 2, poate fi şi una de rezultat şi nu doar de pericol, pentru că prin scopul special urmărit de către infractori se doreşte şi urmăreşte a se crea în conştiinţa celor vizaţi convingerea falsă că datele şi informaţiile care le-au fost puse la dispoziţie sunt reale, complete şi exacte şi, ca atare, îşi vor baza deciziile lor pe astfel de informaţii şi convingeri. Numai dacă, în fapt, se realizează o astfel de consecinţă, faptele subiecţilor calificaţi enumeraţi de lege întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii incriminate de art. 271.
3. Obiectul material al infracţiunii incriminate de art. 271 pct. 1 şi 2 constă în înscrisurile pe care le întocmesc şi pe care le utilizează în scopul realizării rezoluţiei infracţionale urmărite de către subiecţii calificaţi avuţi în vedere de lege, înscrisuri care trebuie considerate false - sub aspect intelectual, iar utilizarea lor - în vederea atingerii scopului special urmărit de infractori - o formă absorbită în conţinutul infracţiunii speciale pe care o analizăm a infracţiunii de uz de fals.
4. Cât priveşte sfera subiecţilor activi ai infracţiunii reglementate de art. 271, în oricare dintre modalităţile evocate de punctele 1-3, este necesar să observăm că faptele omisive ori comisive pot fi săvârşite doar de anumite persoane, în anumite momente din viaţa juridică a societăţilor, în mod diferenţiat, după cum este vorba de o societate comercială care se constituie, simultan sau prin subscripţie publică sau una deja constituită şi care se află într-o anumită fază din existenţa a sa. Astfel, spre exemplu, fondatorul, astfel cum poate fi determinată această categorie de persoane, prin raportare la prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, nu poate fi subiect activ al infracţiunii incriminate de art. 271 decât în ipoteza avută în vedere de punctul 1 şi eventual în cea imaginată de punctul 3.
Diferenţierea pe care o face legiuitorul cu privire administrator, director, director executiv sau reprezentantul legal, mai ales prin prisma modificărilor şi a completărilor aduse Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale de Legea nr. 441/2006, ni se pare de natură a crea dificultăţi în urmărirea penală a unor astfel de fapte. în acest sens, trebuie să remarcăm că, în prezent, Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale nu mai face distincţie între noţiunile de director şi director executiv, cel puţin în cazul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni. Aşa fiind, trebuie avută în vedere ideea că, potrivit prevederilor art. 143 alin. (5), prin director al societăţii pe acţiuni trebuie să se înţeleagă doar acea persoană căreia i-au fost delegate atribuţiuni de conducere a societăţii, în conformitate cu prevederile alin. (1) al articolului citat şi, pe cale de consecinţă, orice altă persoană, indiferent de denumirea tehnică a postului ocupat în cadrul societăţii, este exclusă de la aplicarea normelor Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale cu privire la directorii societăţii pe acţiuni. Pe cale de interpretare logică, cu excepţia societăţilor pe acţiuni şi în comandită de acţiuni, la toate celelalte forme de societăţi comerciale, asociaţii vor avea libertatea să atribuie oricărei persoane calitatea de director sau de director executiv.
Desigur, pentru a putea fi subiecte active ale unor astfel de infracţiuni, directorii ori directorii executivi ai celorlalte forme de societăţi comerciale - altele decât cele pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni - vor trebui să aibă şi dreptul de reprezentare legală sau convenţională a respectivei societăţi, pentru că numai într-o astfel de postură vor putea emite actele juridice avute în vedere art. 271 pct. 1 şi 2 - ca înscrisuri - în numele şi pe socoteala societăţii.
în ceea ce priveşte înţelesul noţiunii de administrator şi a celei de reprezentant legal, urmează să observăm că, în condiţiile Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, administratorul poate fi doar persoana desemnată dintre asociaţi ori dintre terţe persoane, căreia i s-a atribuit o astfel de calitate de către AGA ori prin actul constitutiv şi are ca obiectiv principal al mandatului său administrarea eficientă a patrimoniului social, în vederea realizării scopului constituirii oricărei societăţi comerciale: obţinerea de profit care să fie împărţit între asociaţi.
Administratorul, persoană fizică sau juridică, poate avea sau nu dreptul de a reprezenta societatea, aşa cum rezultă din prevederile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Dacă un administrator va avea dreptul să reprezinte societatea, cu titlu permanent şi general, va avea şi calitatea de reprezentant legal al acesteia, în sensul Decretului nr. 31/1954.
Administratorii care nu au şi calitatea de reprezentanţi legali ai societăţilor comerciale, vor putea fi subiecţi activi ai infracţiunii încriminate şi sancţionate de art. 271, doar dacă, cu intenţie, au participat la luarea deciziilor care pot contribui la materializarea uneia sau alteia din modalităţile de săvârşire a infracţiunii ori dacă au participat la întocmirea înscrisurilor pe care le au în vedere modalităţile de săvârşire prevăzute de punctele 1-3 ori doar dacă le au aprobat conţinutul. Pot fi subiect activ al infracţiunii pe care o comentăm doar administratorii persoane fizice, chiar dacă aceştia sunt doar reprezentanţi permanenţi ai unei persoane juridice-administrator al unei alte societăţi comerciale.
Referitor la reprezentantul legal al unei societăţi comerciale, acesta poate fi unul sau mai mulţi administratori sau chiar unul sau mulţi directori ai societăţii căruia/cărora i/li s-a conferit o astfel de competenţă prin actul constitutiv ori prin hotărâri ale asociaţilor. In orice caz, calitatea de reprezentant legal al unei societăţi comerciale ar trebui să rezulte, cu certitudine, din înregistrările aferente efectuate în registrul comerţului dar este posibil ca să-i fie atribuită unei anumite persoane calitatea de reprezentant legal fără ca acea atribuire (mai exact, actul juridic prin care se realizează atribuirea) să fie înregistrată în registrul comerţului. O astfel de omisiune însă nu este de natură să afecteze validitatea actului de conferire a unei astfel de calităţi, ci doar să aibă ca efect inopozabilitatea faţă de terţi a acelui act. în consecinţă, va putea fi subiect activ al infracţiunii incriminate de art. 271 şi un reprezentant legal ori chiar un administrator a cărui desemnare în respectiva calitate nu va fi fost înregistrată în registrul comerţului.
Subiect pasiv al infracţiunii prevăzute şi sancţionate de art. 271 pot fi diverse categorii de persoane fizice şi/sau juridice, potenţiali investitori de portofoliu, asociaţi sau nu, autorităţi publice, experţi desemnaţi de către AGA ori de către judecătorul- delegat la registrul comerţului.
5. Sub aspectul laturii subiective, suntem de părere că toate modalităţile pe care le are în vedere art. 271 se pot săvârşi doar cu intenţie directă şi calificată şi anume aceea de a ascunde realitatea, de a induce în eroare (practic, avem de face cu manevre viclene, dolosive, menite să creeze o altă imagine decât cea reală, utilizând înscrisuri false) cu ocazia luării deciziilor de către cei interesaţi.
în ceea ce priveşte modalitatea avută în vedere de punctul 3, intenţia pe care trebuie să o manifeste infractorii este aceea de a nu pune la dispoziţia experţilor datele, documentele şi informaţiile necesare pentru efectuarea unor lucrări corecte şi complete ori, pur şi simplu, împiedicarea, în orice alt mod, a experţilor de a-şi realiza însărcinările lor, deloc ori doar la termen şi în mod complet, după caz.
Practic, prin incriminarea infracţiunii reglementate de art. 271 pct. 1 şi 2 se sancţionează penal unele forme speciale de manifestare a dolului, ca viciu afectând libertatea de formare şi exprimare a consimţământului.
6. Sancţiunea care poate fi aplicată pentru săvârşirea unei astfel de infracţiuni este doar închisoarea de la 1 la 5 ani.