Art. 90 Societăţile în comandită simplă

I. Administratorii societăţilor în comandită simplă

1. Reglementarea aparent sumară a societăţii în comandită simplă este compensată de trimiterile pe care Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale le face la reglementările corespunzătoare ale societăţii în nume colectiv, a căror aplicare permite să se contureze o viziune închegată asupra administratorilor, asupra asociaţilor şi asupra celor două categorii de roluri pe care aceştia le joacă pe scena socială.

2. Administrarea societăţii în comandită simplă presupune atât operaţiuni de gestiune a patrimoniului (administraţie internă) cât

Citește mai mult

şi reprezentarea societăţii în raporturile cu terţii. în principiu, dreptul de a reprezenta societatea în comandită simplă revine fiecăruia dintre administratori. Actul constitutiv poate însă să limiteze puterile acordate administratorilor, după cum aceeaşi decizie poate să o ia şi adunarea asociaţilor, cu votul reprezentând majoritatea absolută a capitalului social, dacă administratorul nu a fost numit prin actul constitutiv.

Cu aceeaşi majoritate absolută, administratorii vor putea fi numiţi şi li se vor putea stabili remuneraţia şi limitele puterilor încredinţate; revocarea unui administrator numit prin actul constitutiv necesită o hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi, în timp ce unul numit prin hotărârea asociaţilor va fi revocat cu votul asociaţilor reprezentând majoritatea absolută a capitalului.

Atunci când actul constitutiv le cere să lucreze împreună, administratorii vor lua decizii numai cu unanimitate de voturi, urmând ca, în caz de divergenţă, să decidă asociaţii care deţin majoritatea absolută a capitalului social.

II. Asociaţii societăţii în comandită simplă

3. Asociaţii societăţii în comandită simplă decid, asupra problemelor supuse discuţiei sau aprobării lor, cu unanimitate de voturi. De la acest principiu sunt consemnate o serie de abateri, acolo unde Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale stabileşte, în mod expres, că este suficient votul celor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social: pentru soluţionarea divergenţelor dintre administratorii cărora actul constitutiv le dispune să lucreze împreună (art. 76 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale) sau pentru alegerea şi revocarea administratorilor care nu au fost numiţi prin actul constitutiv (art. 77 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale), precum şi pentru aprobarea situaţiei financiare anuale şi pentru deciziile referitoare la introducerea acţiunii în răspundere împotriva administratorilor (art. 86 Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale).

4. Asociaţii societăţii în comandită simplă, indiferent că sunt comanditaţi sau comanditari, nu pot lua parte la nicio decizie sau deliberare, sub sancţiunea răspunderii pentru daune, privind operaţiunile în care au interese contrare acelora ale societăţii.

Asociaţii care au adus un aport deţinut în comun, sunt obligaţi solidar faţă de societate şi trebuie să desemneze un singur reprezentant pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport. Dacă aportul constă într-o creanţă, acesta este liberat numai prin plata sumei pentru care a fost adus; în caz contrar, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu dobânda legală din ziua scadenţei creanţei.

Cesiunea aportului de capital social este posibilă dacă a fost permisă prin actul constitutiv; de asemenea, retragerea unui asociat, când actul constitutiv prevede cazurile de retragere. Atât cesiunea cât şi retragerea se exercită în aceleaşi condiţii cu cele reglementate pentru societatea în nume colectiv.

III. Asociaţii comanditaţi

5. Asociaţii comanditaţi au un regim al răspunderii similar celui al asociaţilor societăţii în nume colectiv. Ei răspund nelimitat şi solidar pentru operaţiunile îndeplinite în numele societăţii de reprezentanţii acesteia iar hotărârea judecătorească obţinută împotriva societăţii este opozabilă fiecărui asociat comanditat.

Fie că sunt administratori sau nu, ei au dreptul, în condiţiile stabilite de actul constitutiv, în temeiul unei hotărâri a asociaţilor sau cu acordul acestora (scris sau, după caz, tacit), să recupereze, din fondurile societăţii, cheltuielile făcute în contul acesteia, să ia din aceleaşi fonduri anumite sume pentru cheltuielile lor particulare sau să întrebuinţeze bunurile, capitalul sau creditul societăţii în folosul propriu sau al unei alte persoane.

Dacă încalcă condiţiile în care legea sau actul constitutiv permite exercitarea acestor drepturi, comanditaţii răspund pentru daune pentru sumele luate şi pot fi obligaţi să transmită societăţii beneficiile astfel realizate.

6. Asociaţii comanditaţi nu pot dobândi calitatea de asociat cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente şi nici să facă acelaşi fel de comerţ sau unul asemănător, fără consimţământul celorlalţi asociaţi.

încălcarea acestor interdicţii poate conduce la excluderea acestora şi atrage fie răspunderea asociaţilor comanditaţi pentru daune, fie obligaţia lor de a transmite societăţii beneficiile astfel obţinute.