Decizia CCR nr. 748 din 20.09.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ana Roman Livia în Dosarul nr. 10.355/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.0160/2012.

La apelul nominal, se prezintă, personal, Ana Roman Livia, autor al excepției de neconstituționalitate. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar note scrise ce cuprind completări și precizări referitoare la excepția de neconstituționalitate invocată.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea criticii de neconstituționalitate. În acest sens, arată, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional cu privire la modul de calcul al punctajului, deoarece, indiferent de valoarea stadiului de cotizare și a modalității de stabilire a cuantumului total de cotizare, suma totală rezultată se împarte invariabil la un coeficient stabil de 12, asimilat celor douăsprezece luni ale anului, cu toate că, în multe cazuri, salariatul a lucrat efectiv perioade mai mici de timp, astfel încât, normal și firesc, ar fi ca acel coeficient de împărțire să fie proporțional cu perioada de cotizare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoajele:

Prin Încheierea din 17 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 10.355/3/2009, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de reclamanta Ana Roman Livia cu ocazia soluționării unei cauze civile având ca obiect "contestație decizie de pensie“.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat reglementează un regim special, favorizant, în privința modului de calculare a pensiei. În acest sens, arată că, indiferent de valoarea stadiului de cotizare și a modalității de stabilire a cuantumului total de cotizare, suma totală rezultată se împarte, invariabil, la un coeficient stabil de 12, cu toate că, în multe cazuri, salariatul a lucrat efectiv perioade mai mici de timp, ca urmare a unor concedii fără plată, absolvire studii etc. Ca atare, apreciază că prin instituirea acestui mod de calcul se creează un dezavantaj major pentru întreaga masă de asigurați care beneficiază de dreptul la pensie, ceea ce contravine art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală.

În final, arată că textul de lege criticat este nelegal și neconstituțional, aducând atingere dreptului la pensie, prevăzut la art. 47 alin. (2) din Constituție.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, limitându-se a se pronunța cu privire la întrunirea condițiilor de admisibilitate a acesteia și de sesizare a Curții Constituționale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, soluția legislativă criticată fiind preluată în cuprinsul art. 96 din actul abrogator. În acest context, apreciază că nu poate fi reținută critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (2) și art. 47 din Constituție, motiv pentru care prevederile art. 96 din Legea nr. 263/2010 sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2/3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, care, la data sesizării instanței de contencios constituțional, aveau următorul conținut: "Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.“

Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, soluția legislativă criticată fiind preluată, în esență, în cuprinsul art. 96 din actul abrogator, care prevede că: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.

(2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salariat brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salariat mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.

(3) În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre contribuția datorată la sistemul public de pensii și contribuția prevăzută de lege pentru condiții normale de lucru.

(4) Pentru lunile pentru care Institutul Național de Statistică încă nu a comunicat câștigul salarial mediu brut se utilizează, pentru întreaga lună, ultimul câștig salarial mediu brut comunicat.“

Având în vedere însă că prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 sunt aplicabile în cauza concretă dedusă judecății și își produc efectele față de autorul excepției de neconstituționalitate, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să examineze constituționalitatea textului de lege cu care a fost sesizată.

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora "nimeni nu este mai presus de lege“, și art. 47 alin. (2), care prevăd că "Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege“.

Examinând excepția, Curtea constată că prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme constituționale invocate și în prezenta cauză.

Astfel, prin Decizia nr. 457 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 octombrie 2005, Curtea a reținut că, "prin conținutul său, textul legal criticat, care stabilește norme cu caracter tehnic privind modul de determinare a punctajului mediu anual al asiguratului, ce va sta la baza stabilirii cuantumului pensiei cuvenite celui în cauză, nu conține în sine nicio dispoziție de natură să încalce prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție“.

De asemenea, prin Decizia nr. 500 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 19 ianuarie 2005, Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica potrivit căreia art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 ar înfrânge norma constituțională cuprinsă în art. 47 alin. (2), care consacră, printre altele, dreptul la pensie pentru toți cetățenii, în condițiile prevăzute de lege. Astfel, criteriile și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei și modul de calcul al cuantumului acesteia, precum și toate celelalte norme de drept substanțial ori de procedură privind funcționarea sistemului public de asigurări sociale trebuie reglementate prin lege. Legiuitorul are, în consecință, competența exclusivă și opțiunea liberă pentru stabilirea modalității de determinare a punctajului anual al asiguratului, a punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare, a modului de majorare a punctajului realizat după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, precum și a modului de determinare a cuantumului drepturilor de asigurări sociale.

Prin Decizia nr. 684 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, Curtea a reținut că interpretarea pretins neconstituțională a textului de lege este generată de premisa greșită de la care pleacă autorul excepției, care are în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracție de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărți la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuție fracționată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal.

Astfel, punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracționat se va completa în final cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parțial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege.

Din această perspectivă de ansamblu rezultă că modalitatea de calcul instituită de art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 duce, în final, la rezultate identice pentru cei care au avut contribuții identice și un stagiu de cotizare egal, chiar dacă unii au contribuit în fracțiuni de an și alții fără întrerupere.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.