Decizia CCR nr. 905 din 1.11.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a disp. OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Mugur Niu Nedelcu și Ion Nedelcu, prin mandatar Krempels Werner, în Dosarul nr. 41/97/2005 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 305/D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, deoarece se critică caracterul incomplet al prevederilor legale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 octombrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 41/97/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Mugur Niu Nedelcu și Ion Nedelcu, prin mandatar Krempels Werner, în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unui apel în materie penală în cadrul căruia, în acord cu actul normativ contestat, s-a solicitat ajutor public judiciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 afectează egalitatea cetățenilor în fața legii și dreptul la un proces echitabil, deoarece ajutorul public judiciar este aplicabil numai în materie civilă, inculpații neputând beneficia de acesta.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 251/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011.

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene referitor la Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii excepției susțin neconstituționalitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 nu din perspectiva conținutului, ci din perspectiva lipsei de reglementare în sensul aplicabilității lor și a cauzelor penale.

Curtea constată că o astfel de susținere nu poate fi primită, deoarece autorii nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci solicită completarea dispozițiilor legale supuse controlului, în sensul prevederii acordării ajutorului public judiciar și persoanelor care sunt cercetate într-o cauză penală. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Prin urmare, prezenta excepție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.