Decizia CCR nr. 961 din 20.11.2012 privind excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 6 alin. (3) din OUG nr. 9/2008 pt. stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pt. închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora,...

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m² care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, excepție invocată de Mioara Roman și Maria Catinca Zilany în Dosarul nr. 4.986/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 966D/2012.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, și în subsidiar, ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 4.986/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m² care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, excepție invocată de Mioara Roman și Maria Catinca Zilany într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind obligarea la plata chiriei restante aferente unui imobil cu destinația de locuință.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia nu arată în ce constă pretinsa contrarietate între textul de lege criticat și dispozițiile constituționale invocate.

Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul a avut în vedere considerente de protecție a chiriașilor cu venituri mici și care ocupă locuințe a căror suprafață utilă se încadrează în suprafețele minimale prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996 republicată, aceasta reprezentând o situație obiectivă ce a determinat instituirea unui tratament juridic diferit.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului arată că prevederile legale criticate sunt constituționale, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 1.160 din 17 septembrie 2009.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 6 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m² care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, introduse prin dispozițiile art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2008 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m² care se aplică pentru închirierea locuințelor și terenului aferent acestora, aflate în domeniul public și privat al statului, administrate de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 23 aprilie 2008.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică sub condiția ca suprafața utilă a locuinței pe care o ocupă chiriașii respectivi să nu depășească suprafețele minimale stabilite la pct. B din anexa nr. 1 la Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.“

Prevederile art. 6 alin. (1) și (2) din același act normativ, la care face referire textul de lege criticat, au următorul cuprins:

"(1) Prin excepție de la prevederile art. 1, chiriașilor care ocupă imobile cu destinație de locuință în baza unor contracte de închiriere prelungite prin efectul Legii nr. 17/1994 pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafețe locative, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2004 privind prelungirea duratei unor contracte de închiriere, aprobată prin Legea nr. 219/2004, li se va percepe chiria stabilită și actualizată potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare.

(2) Chiriașilor, alții decât cei prevăzuți la alin. (1), care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie care nu depășește salariul mediu net lunar pe economie, respectiv situat între salariul mediu net lunar pe economie și dublul acestuia, li se va percepe chiria calculată în conformitate cu prevederile art. 31 alin. (1) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare. Prevederile art. 31 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.“

Autoarele excepției de neconstituționalitate invocă încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Autoarele excepției susțin că prevederile legale criticate, care exclud de la beneficiul plății unei chirii stabilite și actualizate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, pe acei chiriași care ocupă imobile cu destinația de locuință a căror suprafață utilă este mai mare decât suprafețele minimale stabilite la pct. B din anexa nr. 1 la Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi, indicând în mod generic prevederile art. 16 din Constituție și fără a arăta în ce constă pretinsa contrarietate între textul de lege criticat și dispozițiile constituționale invocate.

Astfel, în condițiile lipsei unei minime motivări a excepției de neconstituționalitate și având în vedere că instanța de contencios constituțional nu poate reține în mod rezonabil existența unei critici de neconstituționalitate, în raport cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Curtea Constituțională nu se poate substitui autorilor excepției de neconstituționalitate, în ceea ce privește formularea unei critici de neconstituționalitate, întrucât acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil, fiind contrar dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.