ANEXĂ - REZOLUȚIA. - Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 543/2014 - publicarea acceptării Codului - nivelurile de zgomot la bordul navelor, adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.337(91) a Comitetului de...

1.1.1 Codul are ca scop asigurarea standardelor pentru prevenirea apariției nivelurilor potențial periculoase de zgomot la bordul navelor și pentru furnizarea standardelor privind un mediu acceptabil pentru navigatori. Aceste standarde au fost elaborate pentru navele de pasageri și navele de marfă. Întrucât unele mărimi de nave și anumite tipuri de servicii de nave au fost scutite de aceste cerințe, se recunoaște faptul că punerea completă în aplicare a Codului la navele care diferă în mod semnificativ de navele convenționale va necesita o analiză specială. Codul este destinat să servească drept bază pentru un standard de proiectare, care aplicat în mod corespunzător pe baza concluziilor satisfăcătoare de la probele pe mare, are ca rezultat emiterea unui raport de inspecție cu privire la zgomot. Conformitatea permanentă cu planul operațional se bazează pe ipoteza că echipajul va fi instruit cu privire la principiile de protecție personală și de menținere a măsurilor de atenuare. Acestea s-ar putea impune în baza proceselor și practicilor dinamice puse în aplicare conform capitolului IX din Convenția SOLAS.

1.1.2 Cerințele și recomandările sunt pentru:

.1 măsurători ale nivelurilor și expunerilor la zgomot;

.2 protejarea navigatorilor împotriva riscului de pierdere a auzului din cauza zgomotului în condițiile când nu este posibil să se limiteze zgomotul la un nivel care nu este potențial periculos;

.3 limitele privind nivelurile de zgomot maxime acceptabile pentru toate spațiile în care navigatorii au în mod normal acces; și

.4 verificarea izolației acustice între încăperile de locuit.

1.1.3 Deși acest cod este considerat din punct de vedere legal ca un instrument obligatoriu în temeiul Convenției SOLAS, următoarele prevederi ale prezentului cod au un caracter de recomandare, sunt opționale sau informative:

- paragrafele 1.3.2 și 1.3.3;

- paragrafele 3.4.2 și 3.4.3;

- capitolul 5;

- secțiunea 6.3;

- secțiunea 7.3;

- apendicele 2;

- apendicele 3;

- apendicele 4.

1.2 Scop

Scopul Codului este acela de a limita nivelurile de zgomot și de a reduce expunerea navigatorilor la zgomot pentru ca:

.1 să se asigure condiții de muncă în siguranță, având în vedere necesitatea comunicării verbale și auzirii alarmelor acustice, precum și necesitatea unui mediu în care deciziile raționale să poată fi executate în posturile de comandă, în încăperile de navigație și pentru echipament radio și în încăperile de mașini cu personal de cart;

.2 să se protejeze navigatorii de nivelurile excesive de zgomot, care pot duce la pierderea auzului din cauza zgomotului; și

.3 să se asigure navigatorului un grad acceptabil de confort în încăperile de odihnă și recreere și în alte spații și, de asemenea, să se asigure condițiile pentru recuperare ca urmare a efectelor expunerii la niveluri ridicate de zgomot.

1.3.1 Codul se aplică navelor noi cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 1.600.

1.3.2 Prevederile specifice referitoare la nivelurile potențial periculoase de zgomot, la atenuarea zgomotului și la echipamentul individual de protecție, conform Codului, pot fi aplicate navelor existente cu tonajul brut egal sau mai mare de 1600, în măsura în care este rezonabil și practic, după cum consideră Administrația.

1.3.3 Codul poate fi aplicat navelor noi cu un tonaj brut mai mic de 1.600, în măsura în care este rezonabil și practic, după cum consideră Administrația.

1.3.4 Codul nu se aplică:

.1 ambarcațiunilor cu sustentație dinamică;

.2 ambarcațiunilor de mare viteză;

.3 navelor de pescuit;

.4 navelor de montat țevi;

.5 macaralelor plutitoare;

.6 unităților mobile de foraj marin;

.7 iahturilor de agrement care nu sunt destinate activităților comerciale;

.8 navelor de război și navelor de transportat trupe;

.9 navelor care nu sunt propulsate prin mijloace mecanice;

.10 sonetelor; și

.11 dragelor.

1.3.5 Codul se aplică navelor aflate în port sau pe mare care au navigatori la bord.

1.3.6 Derogări de la anumite cerințe pot fi acordate în condiții speciale de către Administrație, dacă se demonstrează cu documente că respectarea conformității nu este posibilă, în pofida luării măsurilor tehnice corespunzătoare și rezonabile de reducere a zgomotului. O astfel de derogare nu va include cabinele decât în cazuri excepționale. Dacă derogarea este acordată, trebuie să se asigure că îndeplinirea obiectivului acestui cod s-a realizat și că limitele expunerii la zgomot trebuie să fie considerate în conformitate cu capitolul 5.

1.3.7 În cazul navelor proiectate și utilizate pentru voiajuri scurte sau pentru alte servicii care necesită perioade scurte de exploatare, după cum consideră Administrația, paragrafele 4.2.3 și 4.2.4 pot fi aplicate numai atunci când nava este în port, cu condiția ca perioadele cu astfel de condiții să fie suficiente pentru odihna și recreerea navigatorilor.

1.3.8 Codul nu este destinat să se aplice cabinelor pentru pasageri și altor încăperi pentru pasageri, cu excepția cazului în care acestea sunt încăperi de lucru și sunt indicate de prevederile Codului.

1.3.9 În cazul reparațiilor, modificărilor și transformărilor de importanță majoră și al echipării navelor existente, trebuie să se asigure că zonele în care au fost făcute schimbări îndeplinesc cerințele prezentului cod pentru nave noi, în măsura în care Administrația consideră că este rezonabil și practic.

1.3.10 Codul se referă numai la surse de zgomot provenit de pe navă, cum ar fi zgomotul de la mașini și motoare de propulsie, dar nu include zgomotul produs de vânt/valuri/gheață, alarme, sistemele de comunicare cu publicul etc.

În scopul aplicării Codului se utilizează următoarele definiții. Definiții suplimentare sunt date în alte secțiuni ale Codului.

1.4.1Încăperi de locuit: cabine, birouri ale navei (pentru managementul afacerilor navei), spitale, săli de mese, spații de recreere (cum ar fi saloane, camere pentru fumători, cinematografe, săli de sport, biblioteci și săli de jocuri și de agrement) și spații de agrement în aer liber utilizate de către navigatori.

1.4.2Indice aparent ponderat de reducere acustică, R’_w: o valoare numerică singulară exprimată în decibeli (dB), care descrie gradul de eficiență generală de izolare acustică in situ a pereților, ușilor sau planșeelor (a se vedea standardul ISO 717-1:1996, așa cum a fost amendat prin 1: 2006).

1.4.3Nivel acustic echivalent continuu ponderat A, L_Aeq (T): nivel de presiune acustică ponderat A al unui sunet staționar continuu care, într-un interval dat de timp de măsurare T, are aceeași presiune acustică medie pătratică ca a unui sunet considerat ce variază în timp. Acesta este exprimat în decibeli A [dB (A)] și se calculează cu următoarea formulă:

unde: T = timpul de măsurare;

p_a(t) = presiunea acustică instantanee ponderată A;

p₀ = 20 n Pa (nivel de referință al presiunii acustice).

1.4.4Nivel de presiune acustică sau nivel de zgomot ponderat A: cantitate măsurată de un sonometru în care răspunsul în frecvență este ponderat conform curbei de ponderare A (a se vedea standardul 61672-1 din publicația IEC).

1.4.5Nivel acustic echivalent continuu ponderat C, L_Ceq (T): nivelul de presiune acustică ponderat C al unui sunet staționar continuu care, într-un interval dat de timp de măsurare T, are aceeași presiune acustică medie pătratică ca a unui sunet considerat ce variază în timp. Acesta este exprimat în decibeli C [dB (A)] și se calculează cu următoarea formulă:

unde: T = timpul de măsurare;

p_c(t) = presiunea acustică instantanee ponderată C;

p₀ = 20 μ Pa (nivel de referință al presiunii acustice).

1.4.6Nivel acustic de vârf ponderat C, L_Cpeak: nivelul de presiune acustică instantanee maximă. Aceasta este exprimată în decibeli C [dB (C)] și se calculează cu următoarea formulă:

unde: p_peak = presiunea acustică instantanee maximă ponderată C;

p₀ = 20 μ Pa (nivel de referință al presiunii acustice).

1.4.7Nivel de presiune acustică sau nivel de zgomot ponderat C: cantitatea măsurată de un sonometru în care răspunsul în frecvență este ponderat conform curbei de ponderare C (a se vedea standardul 61672-1 din publicația IEC).

1.4.8Spații cu echipaj permanent: spațiile în care prezența continuă sau prelungită a navigatorilor este necesară pentru perioade normale de funcționare.

1.4.9Barjă macara: o navă echipată cu macarale instalate permanent, care sunt destinate în principal pentru efectuarea operațiunilor de ridicare.

1.4.10Nivelul de expunere zilnică la zgomot (L_{eX, 24h}): reprezintă nivelul echivalent de expunere la zgomot pentru o perioadă de timp de 24 de ore.

unde: T este durata efectivă la bord;

T₀ este durata de referință de 24 h.

Nivelul total de presiune acustică echivalent continuu ponderat A (L_{Aeq, T}) trebuie să fie calculat prin utilizarea diferitelor niveluri de zgomot (L_{Aeq, Ti}) și perioadele de timp asociate, cu următoarea formulă:

unde: L_{Aeq, Ti} este nivelul de presiune acustică echivalent continuu ponderat A, exprimat în decibeli, mediat pe intervalul T_i

L_ex,24h = L_Aeq,24h atunci când la bord sunt navigatorii pe o perioadă de timp de 24 de ore.

1.4.11Dragă: o navă care efectuează operațiuni de extragere a sedimentelor de pe fundul apei și care are instalat permanent la bord echipamentul de excavare.

1.4.12Posturile de serviciu: acele încăperi în care se află echipamentul principal de navigație, echipamentul radio al navei sau sursa de energie de avarie sau acele încăperi în care se află centralizat echipamentul de monitorizare sau control al incendiului și, de asemenea, acele încăperi folosite pentru bucătării, oficii principale, magazii de provizii (cu excepția oficiilor izolate și a dulapurilor de serviciu), încăperi pentru poștă și încăperi de valori, ateliere, altele decât acelea care fac parte din încăperile de mașini și alte încăperi similare.

1.4.13Nave cu sustentație dinamică: o navă care este operabilă pe apă sau deasupra apei și care are caracteristici diferite de acelea ale navelor convenționale de deplasament. În cadrul acestei definiții generale, o navă care prezintă una dintre următoarele caracteristici de mai jos este considerată a fi o navă cu sustentație dinamică:

.1 greutatea sau o parte semnificativă a sa este echilibrată printr-un mod de operare bazat pe alte forțe decât forțele hidrostatice;

.2 nava este aptă să opereze la viteze astfel încât funcția v√g^L este egală sau mai mare de 0,9, unde v este viteza maximă, L este lungimea la linia de plutire și g este accelerația datorită gravitației, toate aceste mărimi fiind exprimate în unități compatibile.

1.4.14Navă existentă: o navă care nu este o navă nouă.

1.4.15Navă de pescuit: o navă care este utilizată în scopuri comerciale pentru prinderea peștelui, balenelor, focilor, morselor și a altor resurse vii ale mării.

1.4.16Pierderea auzului: pierderea auzului se evaluează în raport cu un prag auditiv de referință definit în mod convențional în standardul ISO 389-1 (1998). Pierderea auzului corespunde diferenței dintre pragul auditiv al subiectului examinat și pragul auditiv de referință.

1.4.17Protecție auditivă: un dispozitiv purtat pentru a reduce nivelul de zgomot care ajunge la urechi. Căștile antizgomot pasive împiedică ajungerea zgomotului în urechi. Căștile antizgomot active generează un semnal care anulează zgomotul ambiental din căști.

1.4.18Sonometru integrator: un sonometru conceput sau adaptat pentru a măsura nivelul mediei pătratice în timp a presiunii acustice ponderate A și C.

1.4.19Încăperi de mașini: orice încăpere care conține mașini cu abur sau motoare cu combustie internă, pompe, compresoare de aer, căldări, recipiente de combustibil lichid, mașini electrice importante, stații de alimentare cu ulei, propulsoare, instalații frigorifice, instalații de stabilizare, mașina cârmei, instalații de ventilație și aer condiționat etc. și accesul la aceste încăperi.

1.4.20Unitate mobilă de foraj în larg: o navă care poate fi angajată în efectuarea operațiunilor de foraj pentru explorarea sau exploatarea resurselor subsolului marin, cum ar fi hidrocarburi lichide sau gazoase, sulf ori sare.

1.4.21Aripile punții de navigație: acele părți ale punții de navigație a navei care se extind spre bordurile navei.

1.4.22Navă nouă: navă pentru care se aplică acest cod, în conformitate cu regula II-1/3-12.1 din Convenția SOLAS.

1.4.23Zgomot: în sensul Codului, orice sunet care poate duce la slăbirea auzului, care poate fi dăunător pentru sănătate sau care poate fi periculos ori supărător în alte privințe.

1.4.24Pierderea auzului din cauza zgomotului: o pierdere de auz care își are originea în celulele nervoase din interiorul melcului urechii ca urmare a efectelor zgomotului.

1.4.25Nivel de zgomot: a se vedea nivelul de presiune acustică ponderat A (1.4.4).

1.4.26Expuneri ocazionale: acele expuneri care de obicei au loc o dată pe săptămână sau cu o frecvență mai mică.

1.4.27Sonetă: o navă care efectuează operațiuni pentru a instala piloni pe fundul mării.

1.4.28Navă pentru montare conducte: o navă care este în mod special construită pentru montarea conductelor submarine sau utilizată în cadrul acestor operațiuni.

1.4.29Condiții de port: condiții în care toate mașinile necesare numai pentru propulsie sunt oprite.

1.4.30Niveluri de zgomot potențial periculoase: acele niveluri la care și de la care persoanele expuse la ele fără protecție riscă să își piardă auzul din cauza zgomotului.

1.4.31Reparații, modificări și transformări de importanță majoră înseamnă o transformare a unei nave care modifică substanțial dimensiunile, capacitatea de transport sau puterea mașinilor, care schimbă tipul de navă, care modifică nava în alte privințe astfel încât, dacă ar fi fost o navă nouă, ar fi devenit obiectul prevederilor relevante.

1.4.32Sunet: energia care este transmisă prin unde de presiune în aer sau în alte materiale și este cauza obiectivă a senzației auditive.

1.4.33Nivel de presiune acustică L_p sau SPL: nivel de presiune acustică, exprimat în decibeli (dB), al unui sunet sau zgomot, care se calculează cu următoarea formulă:

unde: p = presiunea acustică, exprimată în Pascali;

p₀ = 20 p.a (nivel de referință al presiunii acustice).

1.4.34Voiajuri de scurtă durată: voiajuri în care nava se află, în general, în marș, pe rute cu durate suficient de mari pentru ca navigatorii să aibă nevoie de somn sau de durate mari de repaus după serviciu.

1.4.35Indice ponderat de reducere acustică, Rw: o valoare numerică unică, exprimată în decibeli (dB), care descrie performanța generală de izolare fonică (în laborator) a pereților, ușilor sau pardoselilor (a se vedea standardul ISO 717-1: 1997, așa cum a fost modificat prin 1: 2006).

3.1.1 La finalizarea construcției navei sau cât mai curând posibil după aceea, măsurarea nivelurilor de zgomot în toate spațiile specificate în capitolul 4 trebuie să fie efectuată în condițiile de operare specificate în secțiunile 3.3 și 3.4 și trebuie să se înregistreze în mod corespunzător, așa cum s-a prevăzut în secțiunea 4.3.

3.1.2 Măsurătorile nivelului acustic echivalent continuu ponderat A, L_Aeq (T) trebuie să fie făcute cu scopul asigurării conformității cu prevederile capitolului 4.

3.1.3 Măsurătorile nivelului acustic echivalent continuu ponderat C, L_Ceq (T) și nivelului acustic de vârf ponderat C, L_Cpeak trebuie să se facă în spații în care L_Aeq (T) este mai mare de 85 dB (A) cu scopul de a determina protecția auditivă corespunzătoare conform metodei HML (a se vedea capitolul 7 și apendicele 2).

3.2.1 Pentru a asigura o calitate acceptabilă și comparabilă a rezultatelor și rapoartelor privind măsurătorile, institutele sau experții care efectuează măsurători trebuie să facă dovada competenței lor referitor la măsurătorile de zgomot.

3.2.2 Persoana care efectuează măsurătorile trebuie să aibă⁴:

.1 cunoștințe cu privire la măsurarea zgomotului și a nivelului acustic, precum și la utilizarea echipamentelor;

.2 instruire cu privire la procedurile specificate în prezentul cod.

3.3.1 Măsurătorile trebuie să fie făcute cu nava în stare încărcată sau în stare de balast. Cursul navei trebuie să fie cât mai drept posibil. Condițiile reale din timpul măsurătorilor trebuie să fie înregistrate în raportul de inspecție.

3.3.2 Măsurătorile de zgomot trebuie să fie făcute la viteza normală de exploatare și, dacă nu se specifică altfel în prevederile de mai jos, la nu mai puțin de 80% din puterea maximă continuă (MCR). Propulsorul cu pas reglabil și elicea Voith-Schneider, dacă există, trebuie să fie în poziția normală de navigație pe mare. Pentru tipuri speciale de nave și pentru nave cu configurație specială privind propulsia și puterea, cum ar fi sistemele diesel-electrice, Administrația poate ca, în colaborare cu șantierul naval și armatorii, să ia în considerare parametrii de proiectare sau parametrii reali de operare ai navei atunci când se aplică cerințele de la paragrafele 3.3.1 și 3.3.2.

3.3.3 Toate mașinile, instrumentele de navigație, echipamentele radio și echipamentele radar etc. aflate în mod normal în funcțiune în condiții normale de navigație și la niveluri corespunzătoare de zgomot, inclusiv în condiții de reglaj silențios, trebuie să funcționeze pe toată perioada de măsurare. Cu toate acestea, în perioada luării acestor măsurători nu va avea loc nici emiterea semnalelor intense de ceață, nici efectuarea de operațiuni cu elicopterul.

3.3.4 Măsurătorile în încăperile care conțin diesel-generatoarele de urgență, pompele de incendiu sau alte echipamente de urgență care ar putea fi utilizate în mod normal numai în caz de urgență sau pentru încercări trebuie să fie efectuate atunci când echipamentul este în funcțiune. Măsurătorile nu sunt destinate pentru determinarea conformității cu limitele maxime ale nivelurilor de zgomot, ci sunt o referință la protecția personală a navigatorilor care desfășoară activități de întreținere, reparații și încercări în aceste încăperi.

3.3.5 Echipamentul de ventilație mecanică, de încălzire și de aer condiționat trebuie să funcționeze în condiții normale, ținând cont de faptul că capacitatea lor trebuie să fie în conformitate cu condițiile de proiectare.

3.3.6 În general ușile și ferestrele trebuie să fie închise.

3.3.7 Încăperile trebuie să fie dotate cu toate echipamentele necesare. Măsurătorile pot fi efectuate în spații fără mobilierul ușor, dar nu se permite absența acestuia din spațiile respective. Ulterior pot fi făcute reverificări sau reexaminări, cu includerea mobilierului ușor.

3.3.8 Navele echipate cu propulsor prova, stabilizatori etc. pot fi supuse unor niveluri ridicate de zgomot, atunci când aceste echipamente sunt în funcțiune. Pentru propulsoare, măsurătorile trebuie efectuate la 40% din puterea propulsorului și viteza navei trebuie să fie adecvată pentru funcționarea propulsorului. Măsurătorile trebuie să fie efectuate în pozițiile din jurul acestor echipamente atunci când sunt în funcțiune și în încăperile de locuit adiacente, precum și la posturile serviciu. Dacă aceste echipamente sunt destinate pentru funcționare continuă, de exemplu stabilizatorii, măsurătorile trebuie să se efectueze pentru asigurarea conformității cu prevederile capitolului 4. Dacă aceste sisteme sunt destinate doar pentru uz temporar scurt, de exemplu, în timpul manevrelor portuare, măsurătorile sunt relevante doar pentru asigurarea conformității cu capitolul 5 privind expunerea la zgomot.

3.3.9 În cazul navelor cu poziționare dinamică (DP), care sunt destinate utilizării în condiții normale de lucru, măsurători suplimentare de zgomot în cadrul modului de funcționare DP trebuie să se efectueze în posturile de comandă, posturile de lucru, precum și în încăperile de locuit, pentru a se asigura că limitele maxime ale nivelului de zgomot în aceste încăperi nu sunt depășite. Administrația, societățile de clasificare, șantierele navale și proiectanții DP, după caz, trebuie să convină asupra unui proces care să simuleze operarea sistemului de împingere DP în condiții în care menținerea aproximativă pe poziție necesită 40% din puterea maximă de împingere sau mai mult în condițiile nominale de mediu în care nava este exploatată.

3.4.1 Măsurătorile specificate la paragrafele 3.4.2, 3.4.3 și 3.4.4 se referă la nava aflată în condiții de port.

3.4.2 În cazul în care zgomotul provenit de la echipamentele de manipulare a mărfurilor de la bordul navei atinge niveluri maxime în posturile de serviciu și în încăperile de locuit afectate de funcționarea acestora trebuie să fie efectuate măsurători. Zgomotul provenit din surse externe navei trebuie să fie neglijat, așa cum s-a indicat la paragraful 3.5.3.

3.4.3 În cazul în care nava este destinată transportului de vehicule și zgomotul în timpul încărcării și descărcării provine de la vehicule, nivelul de zgomot în încăperile de marfă și durata expunerii trebuie să fie luate în considerare în conformitate cu prevederile capitolului 5. Aceste niveluri de zgomot provenite de la vehicule pot fi estimate, în mod teoretic, de către șantierul naval și armatori în cooperare cu Administrația.

3.4.4 Măsurătorile trebuie să fie efectuate în încăperile de mașini conținând mașini care operează în condiții de port dacă prevederile paragrafului 5.3.5 în ceea ce privește protecția auzului sunt respectate în locul prevederilor paragrafului 4.2.1 în timpul efectuării întreținerii, reviziei sau în condiții similare de port.

3.5.1 Citirile obținute ca urmare a efectuării măsurătorilor pot fi afectate dacă adâncimea apei este mai mică decât de 5 ori pescajul sau dacă există suprafețe mari reflectorizante în apropierea navei. Ca urmare, aceste condiții trebuie să fie menționate în raportul de inspecție privind măsurarea zgomotului.

3.5.2 Condițiile meteorologice, cum ar fi vântul și ploaia, precum și starea mării trebuie să fie astfel încât să nu influențeze măsurătorile. Vântul nu trebuie să depășească forța 4 și înălțimea valurilor nu trebuie să depășească 1 m. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să se indice condițiile reale în care au fost efectuate măsurătorile.

3.5.3 Trebuie să se verifice dacă zgomotul provenit din surse acustice externe de zgomot, cum ar fi de la oameni, de la activități de divertisment, de la construcții și reparații, nu influențează cumva nivelul de zgomot de la bordul navei în locurile în care sunt efectuate măsurătorile. Dacă este necesar, valorile măsurate pot fi corectate pentru zgomotul de fond continuu, în conformitate cu principiul de însumare a energiei.

3.6.1 În timpul măsurării nivelului de zgomot, în încăperea în cauză trebuie să fie prezenți doar navigatorii necesari pentru operarea navei și persoanele care efectuează măsurătorile.

3.6.2 Citirile măsurătorilor privind nivelul presiunii acustice, exprimate în decibeli, trebuie să fie efectuate folosind un filtru de ponderare A [dB (A)] și de ponderare C [dB (C)] și, dacă este necesar, de asemenea, în benzi de octavă de la 31,5 la 8000 Hz.

3.6.3 Citirile măsurătorilor privind nivelul de zgomot trebuie să fie efectuate cu sonometru integrator de nivel al zgomotului utilizând media spațială (așa cum s-a descris la paragraful 3.13.1) și pe o perioadă de timp până când citirile sunt stabile sau de cel puțin 15 s, pentru a reprezenta valoarea medie a variațiilor datorate operării neregulate sau variațiilor câmpului acustic. Citirile măsurătorilor trebuie să fie efectuate numai la cel mai apropiat decibel. În cazul în care prima zecimală a citirii în dB este 5 sau mai mare, citirea se face la cel mai apropiat număr întreg mai mare.

În plus față de măsurătorile continue ale nivelului de zgomot, nivelul de expunere la zgomot al navigatorilor (a se vedea capitolul 5) trebuie să fie determinat conform standardului ISO 9612:2009. O procedură simplificată bazată pe standardul ISO 9612 și un loc de muncă legat de expunerea la zgomot sunt prevăzute în apendicele 4.

Sonometrul trebuie să fie calibrat cu calibratorul menționat la paragraful 2.2.1, înainte și după efectuarea măsurătorilor.

Incertitudinea măsurătorilor la bordul navelor depinde de mai mulți factori, de exemplu, de tehnicile de măsurare și de condițiile de mediu. Măsurătorile efectuate în conformitate cu acest cod, cu câteva excepții, au ca rezultat, în reproductibilitate, deviația standard a nivelului echivalent continuu ponderat A de presiune acustică, egală sau mai mică de 1,5 dB.

3.11.1 Măsurătorile trebuie să fie efectuate în principalele posturi de lucru și de comandă ale navigatorilor din încăperile de mașini și în compartimentele de comandă adiacente, dacă este cazul, o atenție deosebită fiind acordată posturilor de telefon și locurilor unde comunicarea orală și auzirea semnalelor sonore sunt importante.

3.11.2 În mod normal, măsurătorile nu se vor efectua la mai puțin de 1 m față de mașinile în stare de funcționare sau față de punți, pereți sau alte suprafețe mari sau față de prize de aer. În cazul în care acest lucru nu este posibil, măsurătoarea trebuie să fie efectuată într-un loc situat la jumătatea distanței dintre mașină și suprafața reflectantă adiacentă.

3.11.3 Măsurătorile zgomotului produs de mașinile care constituie o sursă de sunet trebuie să fie efectuate la distanța de 1 m față de aceste mașini. Măsurarea trebuie să se facă la o înălțime cuprinsă între 1,2 m și 1,6 m deasupra punții, platformei sau căii de evacuare, după cum urmează:

.1 la o distanță de 1 m față de toate sursele de sunet și la intervale nu mai mari de 3 m în jurul acestor surse, cum ar fi:

- turbine sau motoare principale de la fiecare nivel;

- reductoare principale;

- turbosuflante;

- purificatoare;

- alternatoare și generatoare electrice;

- platforma caldarinei cu ardere;

- ventilatoare cu tiraj forțat și/sau indus;

- compresoare;

- pompe de marfă (inclusiv motoarele sau turbinele lor de antrenare).

Pentru a evita un număr inutil de mare și nepractic de măsurători și înregistrări în cazul motoarelor mari și al încăperilor de mașini unde nivelul presiunii acustice măsurat în d B (A) la intervalele menționate mai sus nu variază în mod semnificativ, nu este necesar să se înregistreze măsurătorile din fiecare loc. Totuși, măsurători complete în locurile reprezentative și în locurile cu nivel maxim al presiunii acustice trebuie să fie efectuate și înregistrate, sub rezerva ca cel puțin 4 măsurători să fie înregistrate la fiecare nivel;

.2 la posturile locale de control, de exemplu, postul principal de manevrare sau de manevrare de urgență de pe motorul principal și compartimentele de comandă ale mașinilor;

.3 în toate celelalte locații care nu sunt specificate în alineatele .1 și .2 și în care, în mod normal, personalul ar putea efectua inspecția, reglajul și întreținerea de rutină;

.4 în locurile de pe toate rutele de acces utilizate în mod normal, cu excepția cazului în care se intră sub incidența pozițiilor deja menționate mai sus, la intervale nu mai mari de 10 m și

.5 în compartimentele din interiorul încăperilor de mașini, de exemplu, ateliere de lucru. În scopul de a restrânge numărul de măsurători și înregistrări, numărul de înregistrări poate fi redus ca la alineatul .1, sub rezerva efectuării unui număr total de cel puțin 4 măsurători (inclusiv cele specificate în acest paragraf), care vor fi înregistrate la fiecare nivel al încăperii de mașini până la puntea superioară.

Măsurătorile trebuie să fie efectuate în ambele aripi ale punții de navigație, dar se vor efectua numai atunci când aripa punții de navigație ce urmează să fie măsurată este în bordul navei aflat sub vânt.

3.13.1 Una dintre măsurători trebuie să fie efectuată în mijlocul încăperii. Microfonul trebuie să fie mutat încet în plan orizontal și/sau vertical, pe o distanță de 1 m (+/- 0,5 m, luându-se în considerare criteriul de măsurare de la paragraful 3.10.1). Măsurători suplimentare trebuie să fie efectuate și în alte locuri dacă apar diferențe importante, și anume mai mari de 10 dB (A) în nivelul acustic din interiorul camerei, în mod special în apropierea poziției capului unei persoane care se află în poziție șezând sau culcată.

3.13.2 Numărul de cabine măsurate nu trebuie să fie mai mic de 40% din totalul numărului de cabine. Cabinele care sunt în mod evident afectate de zgomot, și anume cabinele adiacente mașinilor sau carcaselor acestora, trebuie să fie luate în considerare întotdeauna.

3.13.3 Pentru navele cu un număr mare de cabine pentru echipaj, cum ar fi navele de pasageri/de croazieră, se poate accepta reducerea numărului de locuri de măsurare. Cabinele selectate pentru măsurători trebuie să fie reprezentative pentru grupul de cabine ce urmează a fi testat, prin selectarea acelor cabine din imediata apropiere a surselor de zgomot, după cum consideră Administrația.

3.13.4 Pe puntea deschisă, măsurătorile trebuie să fie efectuate în toate zonele destinate recreerii.

3.14.1 În plus față de încăperile menționate în secțiunile 3.10-3.13, trebuie să fie efectuate măsurători în toate locațiile cu niveluri de zgomot deosebit de ridicate, unde navigatorii pot fi expuși, chiar și pentru perioade relativ scurte de timp, și în locațiile în care mașinile funcționează în mod intermitent.

3.14.2 În scopul de a limita numărul de măsurători și înregistrări nu este necesar ca nivelurile de zgomot să fie măsurate în încăperile neocupate în mod normal, în magazii, în zonele de punte și în alte încăperi care sunt situate la distanță față de sursele de zgomot.

3.14.3 În magaziile de marfă, microfonul trebuie să fie amplasat în cel puțin 3 locuri din magaziile unde personalul își desfășoară activitatea.

4.1.1 Limitele specificate în această secțiune trebuie să fie considerate ca niveluri maxime și nu ca niveluri dorite. Acolo unde este posibil, este de dorit ca nivelul de zgomot să fie mai mic decât nivelurile maxime specificate.

4.1.2 Înainte ca nava să fie pusă în serviciu, limitele specificate la paragraful 4.2 trebuie să fie evaluate prin măsurători ale nivelului acustic echivalent continuu pentru încăperea în cauză. În camere mari, cu multe locuri de măsurare, înregistrările din fiecare loc trebuie să se compare cu limitele indicate în această secțiune.

4.1.3 Personalul care intră în încăperi cu niveluri nominale de zgomot mai mari de 85 dB (A) trebuie să fie obligat să poarte protecții auditive în timp ce se află în aceste încăperi (a se vedea capitolul 5). Limita de 110 dB (A) indicată în paragraful

4.2.1 presupune purtarea protecțiilor auditive care asigură protecția și îndeplinesc cerințele de protecție auditivă din capitolul 7.

4.1.4 Limitele sunt specificate pentru nivelul de presiune acustică ponderat A (a se vedea paragrafele 1.4.4 și 1.4.24).

Limite pentru nivelurile de zgomot [dB (A)] sunt specificate pentru diferite încăperi, după cum urmează:

4.3.1 Trebuie să fie întocmit un raport pentru fiecare navă cu privire la măsurarea zgomotului. Acest raport trebuie să conțină informații cu privire la nivelurile de zgomot în diferite spații de la bord. Raportul trebuie să indice citirile măsurătorilor efectuate în fiecare loc de măsurare specificat. Locurile trebuie să fie marcate pe un plan general de amenajare sau pe desenele încăperilor de locuit anexate la raport sau trebuie să fie identificate în alt mod.

4.3.2 Modelul raportului de inspecție privind măsurarea zgomotului este prezentat în apendicele 1.

4.3.3 Raportul de inspecție privind măsurarea zgomotului trebuie să fie disponibil întotdeauna la bord și să fie accesibil pentru echipaj.

5.1.1 Limitele nivelului de zgomot prevăzute în capitolul 4 sunt stabilite astfel încât, dacă acestea sunt respectate, navigatorii nu vor fi expuși la un L_ex (24) mai mare de 80 dB (A), și anume într-o perioadă de timp de o zi sau de 24 ore expunerea la zgomot echivalent continuu nu va depăși 80 dB (A). Pentru o navă nouă, respectarea acestor criterii trebuie să fie verificată pe baza măsurătorilor nivelurilor de zgomot efectuate la probele de mare prin calcularea expunerii la zgomot prevăzute pentru fiecare categorie a membrilor de echipaj, în conformitate cu metoda indicată în secțiunea 3.7.

5.1.2 În încăperile cu niveluri de presiune acustică mai mare de 85 dB (A) trebuie să fie utilizată o protecție auditivă corespunzătoare sau să se limiteze durata de expunere, așa cum s-a prevăzut în această secțiune, pentru a se asigura că este menținut un nivel de protecție echivalent.

5.1.3 Fiecare navă căreia i se aplică aceste reglementări trebuie să includă în sistemul său de management al siguranței o secțiune cu privire la politica companiei privind protecția auditivă, limitele de expunere și efectuarea instruirii cu privire la aceste aspecte, care va fi înregistrată în evidențele sale de instruire.

5.1.4 Se va avea în vedere instruirea navigatorilor cu privire la aceste aspecte, așa cum s-a indicat în apendicele 2. Niciun membru al echipajului nu trebuie să fie expus fără a fi protejat la valori de vârf mai mari de 135 dB (C).

În scopul respectării criteriilor de expunere din această secțiune, este permisă utilizarea protecțiilor auditive prevăzute în capitolul 7. Chiar și atunci când sunt necesare protecții auditive în scopul îndeplinirii cerințelor Codului, evaluări de risc, un program de conservare a auzului, precum și alte măsuri pot fi implementate de către Administrație.

Navigatorii nu trebuie să fie expuși la zgomot al cărui nivel și durată sunt superioare acelora indicate în figura 5.1 și paragrafele 5.3.1-5.3.5.

Ca o alternativă la conformitatea cu prevederile secțiunii 5.3 (figura 1), niciun navigator neprotejat nu trebuie să fie expus la un nivel de zgomot echivalent continuu pe o perioadă de timp de 24 ore mai mare de 80 dB (A). Durata de expunere zilnică a fiecărei persoane în încăperi care necesită utilizarea protecțiilor auditive nu trebuie să depășească 4 ore în mod continuu sau 8 ore în total.

5.5.1 Un program de conservare a auzului poate fi prevăzut pentru navigatorii care lucrează în încăperi cu L_Aeq > 85 dB (A) pentru a fi instruiți cu privire la pericolele datorate zgomotului și utilizarea protecției auditive, precum și pentru a monitoriza acuitatea auzului. Câteva din elementele unui program de conservare a auzului sunt următoarele:

.1 teste inițiale și periodice audiometrice, administrate de către o persoană instruită și o persoană calificată în mod corespunzător, după cum consideră Administrația;

.2 instruirea persoanelor expuse cu privire la pericolele implicate de expunerea la zgomot cu durată prelungită și de mare intensitate și cu privire la utilizarea corespunzătoare a protecțiilor auditive (a se vedea apendice 2);

.3 menținerea actualizată a dosarului cu rezultatele măsurătorilor audiometrice;

.4 analiza periodică a măsurătorilor și controlul acuității auditive a persoanelor având brusc o pierdere importantă a acuității auditive.

5.5.2 Un element opțional al unui program de conservare a auzului este controlul nivelului echivalent continuu de zgomot pe o perioadă de timp de 24 ore, la care sunt expuse persoanele care lucrează în încăperi cu nivel ridicat de zgomot. Acest control necesită calcularea nivelului echivalent continuu de zgomot pe o perioadă de timp de 24 ore. Dacă acest nivel din cadrul perioadei de timp de 24 ore nu respectă limitele prevăzute, durata de expunere trebuie să fie controlată sau trebuie să fie utilizate protecții auditive atunci când este necesar pentru ca expunerea persoanelor să se facă în cadrul acestor limite.

Trebuie să se aibă în vedere izolarea acustică dintre încăperile de locuit pentru ca odihna și recreerea să fie posibile chiar dacă în încăperile adiacente se desfășoară activități, ca, de exemplu, muzică, discuții, manipularea încărcăturii etc.

6.2.1 Proprietățile pereților și punților din zonele de locuit cu privire la izolarea sunetelor transmise prin aer trebuie să corespundă cel puțin următoarelor valori ale indicelui ponderat de reducere a zgomotului (R_w), în conformitate cu standardul ISO 717-1:1996, așa cum a fost amendat (1: 2006), partea 1⁹:

6.2.2 Proprietățile de izolare a sunetului prin aer trebuie să fie determinate prin încercări de laborator, în conformitate cu standardul ISO 10140-2:2010, după cum consideră Administrația.

6.3.1 Montarea materialelor și construcția încăperilor de locuit trebuie făcute cu grijă. În timpul probelor pe mare, dacă montarea materialelor ridică suspiciune, atunci trebuie să fie efectuate măsurători la bordul navelor pe un eșantion reprezentativ din fiecare tip de pereți, planșee, uși, așa cum s-a prevăzut la paragraful 6.2.1 și după cum consideră Administrația.

6.3.2 Indicele aparent ponderat de reducere a zgomotului acustică R’_w trebuie să respecte cerințele paragrafului 6.2.1, cu o toleranță de până la 3 dB.

NOTĂ:

Măsurătorile in situ (la fața locului) trebuie să fie efectuate în conformitate cu standardul ISO 140-4:1998¹⁰. Atunci când suprafața materialelor încercate este < 10 m², o valoare minimă de 10 m² trebuie să fie luată în considerare pentru calcularea indicelui R’w.

Dacă utilizarea mijloacelor pentru controlul sunetului la sursă nu reduce nivelul de zgomot în oricare încăpere specificată la paragraful 4.1.3, navigatorii care sunt obligați să intre în astfel de încăperi trebuie să fie dotați în mod individual cu protecție auditivă eficientă. Asigurarea protecțiilor auditive nu trebuie să fie considerată ca o substituire a controlului eficient al zgomotului. Apendicele 3 rezumă metodele actuale de reducere a zgomotului, care pot fi aplicate la bordul navelor noi.

7.2.1 Protecțiile auditive individuale trebuie să fie alese astfel încât acestea să elimine sau să reducă riscul pentru acuitatea auditivă la un nivel acceptabil, în conformitate cu paragraful 7.2.2. Operatorul navei trebuie să depună toate eforturile pentru asigurarea purtării protecțiilor auditive și trebuie să fie responsabil pentru verificarea eficienței măsurilor luate în conformitate cu prevederile din prezentul cod.

7.2.2 Protecțiile auditive trebuie să fie de un tip care să poată reduce nivelurile de presiune acustică la limita de 85 dB (A) sau mai puțin (vezi secțiunea 5.1). Alegerea protecțiilor auditive corespunzătoare trebuie să fie în conformitate cu metoda HML descrisă în standardul ISO 4869-2:1994 (a se vedea explicațiile și exemplul din apendicele 2). Tehnologia de anulare a zgomotului poate fi utilizată dacă casca sau căștile au o performanță echivalentă cu protecțiile auditive, în condiții de nealimentare.

7.2.2.1 Specificațiile pentru căștile de anulare a zgomotului trebuie definite conform specificațiilor confirmate de producător.

Navigatorii vor fi instruiți cu privire la utilizarea corectă a protecțiilor auditive, așa cum sunt prevăzute sau utilizate la bord, în conformitate cu apendicele 2.

Dacă nivelul de zgomot în încăperile de mașini (sau alte încăperi) este mai mare de 85 dB (A), intrările în aceste încăperi trebuie să aibă indicatoare de avertizare care să cuprindă un simbol și un semn suplimentar în limba de lucru utilizată la bordul navei, așa cum s-a prevăzut de către Administrație (a se vedea mai jos un exemplu de indicator de avertizare și semne în limba engleză). Dacă doar o mică parte a încăperii are astfel de nivel de zgomot, încăperea sau încăperile sau echipamentele în cauză trebuie să aibă un indicator de avertizare amplasat la nivelul ochilor, fiind vizibil din toate direcțiile de acces.