Art. 1013 Noul cod civil Formarea contractului Încheierea contractului Donaţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Donaţia
SECŢIUNEA 1
Încheierea contractului
Donaţia
SECŢIUNEA 1
Încheierea contractului
Art. 1013
Formarea contractului
(1) Oferta de donaţie poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoştinţă de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării.
(2) Oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moştenitorii destinatarului pot însă comunica acceptarea făcută de acesta.
(3) Oferta de donaţie făcută unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu se acceptă de către reprezentantul legal.
(4) Oferta de donaţie făcută unei persoane cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate fi acceptată de către aceasta, cu încuviinţarea ocrotitorului legal.
| ← Art. 1012 Noul cod civil Înregistrarea donaţiei autentice... | Art. 1014 Noul cod civil Promisiunea de donaţie Încheierea... → |
|---|
1. în cazul în care contractul de donaţie se încheie între absenţi, prin ofertă şi acceptare separate, atât oferta, cât şi acceptarea trebuie făcute în formă autentică; altfel, sunt nule absolut. Acceptarea donaţiei trebuie să intervină înainte de decesul donatorului şi produce efecte doar din ziua în care s-a comunicat donatorului actul de acceptare; în caz de moarte a donatorului înainte de acceptare, oferta devine caducă. Atât timp cât oferta de donaţie nu a fost făcută în formă autentică şi nici refăcută în condiţiile legii, este lipsită de efecte juridice, chiar dacă
Citește mai mult
acceptarea s-a făcut în formă autentică (Trib. Mun. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 618/1997, in C.P.J. 1993-1997, p. 19-22 şi în M.M. Pivniceru, C. Protea, Nulităţile actului juridic civil, Practică judiciară, ed. a Ii-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 5).2. Donaţia între absenţi, donatarul fiind persoană juridică, poate fi acceptată în mod valabil de către preşedintele fundaţiei, învestit printr-un act sub semnătură privată, întrucât delegaţia nu trebuie să îmbrace forma autentică pentru încheierea contractului de donaţie, deoarece numai în situaţia reprezentării convenţionale este obligatorie forma autentică a mandatului pentru încheierea valabilă a actului juridic ce urmează să se încheie în forma autentică, nu şi în cazul reprezentării legale, preşedintele fundaţiei fiind reprezentantul legal al acesteia (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 737/2010, în C. Nica, Donaţia şi moştenirea, voi. I, p. 12-13).
3. Când contractul de donaţie se încheie între absenţi, atât oferta, cât şi acceptarea trebuie făcute în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute. Totodată, acceptarea donaţiei trebuie comunicată donatorului în timpul vieţii lui, în caz contrar donaţia rămânând fără obiect. în cazul neîndeplinirii acestor condiţii, contractul, practic, nu s-a încheiat, iar această lipsă nu se poate acoperi prin executarea benevolă de către moştenitori a donaţiei (Trib. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 618/1997, în C.P.J.T.B. 1993-1997, p. 19).
4. Donaţia făcută de către o persoană fizică statului trebuie acceptată în formă autentică, fiind incidente prevederile art. 813 C. civ. 1864 (art. 1011 NCC, n.n.] şi art. 814 C. civ. 1864 (art. 1013 NCC, n.n.], nefiind suficient ca aceasta să fie acceptată de către stat în conformitate cu prevederile Decretului nr. 478/1954 privind donaţiile făcute statului, deoarece actul normativ menţionat conţine reglementări speciale privitor doar la persoanele, respectiv organele ce sunt abilitate să accepte donaţiile făcute statului, nu şi în ceea ce priveşte condiţiile de formă pe care trebuie să le îndeplinească actul de donaţie pentru a fi valid (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 966/2009, în C. Nica, Donoţia şi moştenirea, voi. I, p. 8-9).
5. Renunţarea la proprietate în favoarea statului nu are caracterul unui act de donaţie în înţelesul art. 800 C. civ. 1864 [art. 984 NCC, n.n.) şi art. 813 C. civ. 1864 [art. 1011 NCC, n.n.) Totodată, lipsa acceptării prevăzute de art. 814 C. civ. 1864 [art. 1013 NCC, n.n.] şi de legea specială, în cazul statului, nu i-ar putea da unui act de donaţie caracterul unei renunţări la proprietate, chiar dacă aceasta ar fi interpretată ca ofertă de donaţie (C.A. Albo-lulio, s. civ., dec. nr. 237/A/2006).
6. Nu se poate invoca de către pârâţi, pe cale de apărare, în vederea paralizării acţiunii în revendicare introduse împotriva lor, că a existat acordul de voinţă al părţilor din care reiese intenţia de gratificare, concretizat într-un înscris sub semnătură privată, întrucât validitatea donaţiei este dată de forma autentică pe care trebuie să o îmbrace (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., dec. nr. 1/2006, în P.J.C. 2001-2002, p. 108).
7. încheierea valabilă a donaţiei între absenţi presupune ca acceptarea donaţiei prin act autentic posterior să se producă în timpul vieţii donatorului. Astfel, donaţiunea nu are efect decât din ziua în care se va fi comunicat donatorului actul de acceptare, comunicare ce, în concret, nu a fost făcută autorilor reclamantei mai înainte de moartea lor (I.C.C.J., dec. civ. nr. 2100/2005, www.scj.ro).
8. Actul juridic se consideră încheiat între prezenţi numai când părţile au fost personal prezente în faţa notarului public la întocmirea acestuia. Atât timp cât notarul a consemnat în chiar cuprinsul actului că donatorul şi donatarul nu au fost prezenţi personal în acelaşi loc, ci consimţământul donatorului a fost exprimat la spitalul unde acesta era internat, iar cel al donatarului la sediul biroului notarial, nu este îndeplinită situaţia premisă a încheierii unui act juridic între prezenţi (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 1549/2009, în C. Nica, Donaţia şi moştenirea, voi. I, p. 7-8).
Citește mai mult
să fie şi expres, şi special [art. 2016 alin. (2) NCC], deoarece ca efect al încheierii contractului de donaţie, dreptul donat iese din patrimoniul donatorului, fiind în realitate o înstrăinare. în cazul în care donatarul împuterniceşte o persoană să primească donaţia în numele său, atunci mandatul trebuie să fie numai autentic, nu şi special, deoarece donatarul îşi măreşte patrimoniul, nu şi-l micşorează (D. Alexandresco, Explicaţiunea, tom III, p. 211).2. încheierea contractului de donaţie se poate realiza între absenţi, prin ofertă şi acceptare separate. Prin oferta de donaţie se înţelege o propunere care conţine elemente suficiente pentru formarea contractului de donaţie şi exprimă intenţia ofertantului de a se obliga în cazul acceptării de către destinatar [art. 1188 alin. (1) NCC]. Prin acceptarea ofertei se are în vedere orice act sau fapt al destinatarului care indică în mod neîndoielnic acordul său cu privire la ofertă, astfel cum a fost formulată [art. 1196 NCC]. Pentru încheierea unui contract de donaţie între absenţi, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii specifice: a) atât oferta, cât şi acceptarea trebuie să fie făcute în formă autentică; b) acceptarea trebuie să aibă loc în timpul vieţii donatorului şi a donatarului şi c) actul de acceptare trebuie să fie notificat donatorului în timpul vieţii lui şi înainte de a deveni incapabil.
3. Oferta de donaţie şi acceptarea trebuie realizate în formă autentică. Lipsa cerinţei autentice atrage nulitatea absoluta a contractului de donaţie. Sancţiunea nulităţii absolute se datorează împrejurării că actul juridic unilateral cu titlu gratuit reprezentând donaţia cuprinde atât oferta de a dona, cât şi acceptarea acesteia, iar dacă acestea nu sunt cuprinse în cadrul aceluiaşi înscris, ci în două înscrisuri separate, este obligatoriu ca ambele să fie încheiate în formă autentică (FI. Moţiu, Contractele speciale, p. 128).
4. în ceea ce priveşte capacitatea de a dispune şi de a primi, este necesar ca ofertantul-donator să aibă capacitatea de a efectua liberalităţi, conform art. 987 NCC, nu numai în momentul ofertei, dar şi în momentul acceptării ofertei şi al notificării acceptării, deoarece contractul de donaţie devine perfect valabil numai în acel moment. Până în momentul în care ofertantul-donator ia cunoştinţă despre acceptarea ofertei, acesta îşi poate revoca oferta de donaţie. Revocarea ofertei se poate realiza în mod tacit sau expres. Astfel, dacă înainte de comunicarea acceptării, ofertantul-donator a vândut bunul ce urma să facă obiectul donaţiei, aceasta constituie o revocare tacită. Oferta de donaţie nu produce efecte juridice decât în momentul în care a fost acceptată, iar notificarea acceptării a ajuns la ofertant. Incapacitatea sau decesul donatorului ofertant intervenite până în momentul notificării acceptării determină caducitatea acceptării.
5. Destinatarul ofertei trebuie să aibă capacitatea de a primi o liberalitate, în condiţiile art. 987 NCC, în momentul acceptării ofertei de donaţie (D. Alexandresco, Principiile, voi. II, p. 283-284). Acceptarea donaţiei se poate realiza de către destinatar personal, cât şi prin mandatarul său legal sau convenţional. Mandatarul convenţional trebuie să aibă o procură autentică, dar aceasta nu trebuie să fie specială. Acceptarea ofertei poate fi tacită sau expresă. Acceptarea ofertei de donaţie trebuie să aibă loc atât în timpul vieţii ofertantului, cât şi al destinatarului. în caz contrar, neexistând consimţământul celor două părţi, nu poate lua naştere contractul de donaţie.
6. Moştenitorii destinatarului nu pot primi donaţia dacă destinatarul-donatar a decedat înainte de acceptarea ofertei de donaţie, deoarece ei îl reprezintă pe defunct numai cu privire la drepturile care existau în patrimoniul acestuia la data decesului. Atâta vreme cât defunctul nu a acceptat oferta de donaţie, el nu avea în patrimoniul său niciun drept pentru a-l putea transmite în favoarea moştenitorilor săi. Faptul că o donaţie neacceptată nu face parte din patrimoniul donatarului are drept consecinţă imposibilitatea creditorilor destinatarului ofertei de donaţie de a accepta donaţia pe calea acţiunii pauliene (D. Alexandresco, Principiile, voi. II, p. 297-298). în schimb, dacă destinatarul ofertei a acceptat oferta de donaţie şi ulterior a decedat, moştenitorii acestuia pot comunica ofertantului acceptarea realizată de către destinatarul ofertei, iar contractul de donaţie se consideră încheiat în mod valabil.
7. Oferta de donaţie făcută unei persoane lipsite de capacitate de exerciţiu se acceptă de către reprezentantul său legal. Persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sunt minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani şi interzisul judecătoresc (art. 43 NCC). Acceptarea ofertei de donaţie se realizează de către părinte pentru minor şi de către tutore pentru interzisul judecătoresc (art. 42 NCC). Oferta de donaţie făcută minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, respectiv unei persoane cu capacitate de exerciţiu restrânsă, potrivit art. 41 alin. (1) NCC, poate fi acceptată de către minor, cu încuviinţarea ocrotitorului legal. Ocrotitorul legal desemnează părinţii sau, după caz, tutorele, iar în cazurile prevăzute de lege, şi instanţa de tutelă. încuviinţarea sau autorizarea poate fi dată cel târziu în momentul încheierii actului (art. 41 alin. (2) NCC).
8. Acceptarea efectuată în formele legale coroborată cu încunoştinţarea ofertantului determină naşterea în mod valabil şi irevocabil a contractului de donaţie.
► „Art. 814 (1) Donaţiunea nu obligă pe donator şi nu va produce niciun efect decât din ziua în care va fi fost acceptată (2) Acceptarea poate fi făcută sau în act, sau printr-un act autentic posterior, mai înainte însă de moartea celui ce dăruieşte; în acest din urmă caz, donaţiunea n-are efect decât din ziua din care se va fi comunicat donatorelui actul de acceptare (C. civ. 820, 827)":
► „Art. 815 (1) Donaţiunile făcute unor minori sau unui interzis, se acceptă de tutore sau de părinte (2) Mama, cu toate că tatăl ar fi în viaţă, şi ceilalţi ascendenţi,
Citește mai mult
cu toate că genitorii ar fi în viaţă, vor putea asemenea să accepte donaţiunea făcută minorelui şi interzisului, deşi ei n-ar avea calitatea de tutori (C. civ. 820,1166)".Potrivit art. 18, alin. (2), lit.,b) din Legea nr.36/1995 republicată se prevede posibilitatea misiunilor diplomatice ale României de a autentifica, la cererea persoanelor fizice şi juridice, înscrisuri cu excepţia actelor juridice între vii cu efect constitutiv sau translativ de proprietate.
In cazul donaţiei între absenţi, oferta de donaţie produce efecte din momentul în care a fost acceptată iar acceptarea a fost comunicată donatorului, realizându-se astfel acordul de voinţă între părţi,
Citește mai mult
operând transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar.In această situaţie, actul de acceptare al ofertei de donaţie având ca efect transmiterea dreptului de proprietate inter vivos nu poate fi îndeplinit de Consulatul General României la New York şi, în consecinţă, nu va putea fi înscris în cartea funciară, întrucât nu respectă dispoziţiile art.24 alin. (3) din Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare republicată.
În ceea ce priveşte alin. (1) teza a II-a, trebuie subliniată excepţia prevăzută de art. 999 NCC, şi anume că doar în cazul ofertei de donaţie cuprinse într-o substituţie fideicomisară recunoscută de lege beneficiarul ofertei o poate accepta şi după moartea ofertantului, dar nu şi după incapacitatea dispunătorului.
Legiuitorul menţine prevederi de formare a contractului de donaţie între absenţi şi impune notarului public obligaţia înregistrării contractului în
Citește mai mult
registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor.Dacă donatorul face oferta de donaţie printr-un act unilateral, donaţia îşi va produce efectele de la momentul comunicării
acceptării sale de către donatar, situaţie în care notarul nu va comunica oferta la registrul naţional notarial de evidenţă a liiberalităţilor decât odată cu actul de acceptare.
În oferta de donaţie, notarii nu vor mai putea insera faptul că donatorul renunţă la comunicarea acceptării. Notarii vor insera în oferta de donaţie modalitatea de comunicare a acceptării acesteia.
Oferta de donaţie va fi înregistrată în registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor.
Actul de revocare a ofertei de donaţie făcut de donator până la primirea comunicării acceptării ofertei de donaţie de la donatar se va înregistra, de asemenea, în registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor. În registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor se pot înscrie certificatul de deces al ofertantului şi al destinatarului, până la acceptarea ofertei de donaţie.
Înainte de autentificarea acceptării donaţiei de către donatar, notarul va interoga registrul naţional notarial de evidenţă a liberalităţilor, pentru a verifica dacă oferta a fost revocată sau nu a survenit decesul ofertantului sau al destinatarului, după caz.