Art. 1016 Noul cod civil Întoarcerea convenţională Încheierea contractului Donaţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Donaţia
SECŢIUNEA 1
Încheierea contractului
Donaţia
SECŢIUNEA 1
Încheierea contractului
Art. 1016
Întoarcerea convenţională
(1) Contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite, fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât donatarul, cât şi descendenţii săi ar predeceda donatorului.
(2) În cazul în care donaţia are ca obiect bunuri supuse unor formalităţi de publicitate, atât dreptul donatarului, cât şi dreptul de întoarcere sunt supuse acestor formalităţi.
| ← Art. 1015 Noul cod civil Principiul irevocabilităţii... | Art. 1017 Noul cod civil Răspunderea donatorului Efectele... → |
|---|
1. întoarcerea convenţională a bunului donat în patrimoniul donatorului nu se poate dispune decât dacă au predecedat dispunătorului toţi donatarii, soţ şi soţie. Decesul numai al unuia dintre soţi nu determină reintrarea bunului în patrimoniul donatorului, atât timp cât intenţia clară a donatoarei a fost de a-i gratifica pe ambii soţi. Această intenţie de a-i gratifica pe ambii donatari rezultă din cuprinsul actului cu titlu gratuit (Jud. Sect. 2 Bucureşti, sent. civ. nr. 2080/2007, definitivă şi irevocabilă prin dec. civ. nr. 346/2008 a C.A. Bucureşti, în D.N. Theohari,
Citește mai mult
Liberalităţi afectate de termen, condiţie şi sarcină, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 66).2. Dacă o persoană expediază unui spital cu titlu de ajutor umanitar o sumă de bani pentru plata unei intervenţii chirurgicale suportate de către o altă persoană, cu menţiunea restituirii diferenţei dintre banii expediaţi şi costul efectiv al intervenţiei chirurgicale, ne aflăm în prezenţa unei donaţii indirecte sub forma unei stipulaţii pentru altul făcute cu intenţia de a gratifica. Această donaţie este sub condiţie rezolutorie, perfect valabilă, cât timp ordinea publică şi bunele moravuri nu au fost încălcate, iar dreptul de reîntoarcere (reversiune convenţională a bunului dăruit) a fost condiţionat mixt (şi nu pur protestativ din partea donatorului sau simplu protestativ din partea donatorului). Se consideră că irevocabilitatea, ca principiu în materie de donaţie, nu a fost violată, deoarece condiţia mixtă, şi nu donatorul a revocat donaţia, chiar dacă bunul a fost o sumă de bani (C. Turianu, în P.R. nr. 8/2000, p. 152, apud C. Nica, Donaţia şi moştenirea, voi. I, p. 94-95).
Citește mai mult
de plin drept, în virtutea îndeplinirii evenimentului prevăzut prin condiţie. Totuşi, întoarcerea convenţională este strict limitată în favoarea donatorului, nu şi a moştenitorilor acestuia sau a unui terţ (C. Hamangiu, I. Rosetti-Balânescu, Al. Băicoionu, Tratat, voi. III, p. 486-487).2. Reîntoarcerea convenţională a bunurilor dăruite, fiind derogatorie de la dreptul comun, trebuie să rezulte dintr-o condiţie rezolutorie expresă, care să fie stipulată în termeni precişi şi să nu lase nicio îndoială cu privire la intenţia părţilor contractante. Reîntoarcerea poate fi stipulată în cazul a) predecesului donatarului sau b) predecesului donatarului şi descendenţilor acestuia.
3. Dacă în cuprinsul donaţiei este stipulată clauza referitoare la întoarcerea bunurilor dăruite în cazul decesului donatarului, atunci moartea donatarului intervenită înainte de cea a donatorului determină revocarea de drept a donaţiei şi reîntoarcerea bunurilor la donator, indiferent dacă donatarul are sau nu descendenţi (O. Alexandresco, Principiile, voi. II, p. 341). Simpla clauză de reîntoarcere în caz de predeces al donatarului trebuie interpretată în sensul că donatorul nu a avut intenţia ca bunurile dăruite să treacă la descendenţii donatarului (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălânescu, Al. Băicoionu, Tratat, voi. III, p. 487).
4. în ipoteza predecesului donatarului şi al descendenţilor acestuia, donaţia va fi revocată de drept numai dacă decedează toţi descendenţii donatarului. Dacă cel puţin unul dintre descendenţi este în viaţă, atunci se împiedică îndeplinirea condiţiei rezolutorii exprese. Mai mult, existenţa unui singur descendent al donatarului la moartea acestuia împiedică revocarea donaţiei, chiar dacă acest descendent ar deceda ulterior, înaintea donatorului (D. Alexandresco, Principiile, voi. II, p. 341).
5. Dacă intervine decesul donatarului şi al descendenţilor acestuia înaintea decesului donatorului, donaţia se revocă de drept, iar bunurile se întorc în patrimoniul donatorului prin îndeplinirea condiţiei rezolutorii exprese. Ca efect al îndeplinirii acestei condiţii, donatorul are dreptul să intre imediat în posesia bunurilor dăruite şi, în caz de refuz al detentorului acestor bunuri, le poate revendica. Toate înstrăinările, precum şi drepturile reale cu care donatarul ar fi grevat bunurile dăruite sunt anulate, ca efect al principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat, voi. III, p. 488).
6. Pentru bunurile mobile înstrăinate de către donatar, terţul dobânditor de bună-cre-dinţă va fi apărat în condiţiile art. 935-937, cu aplicarea art. 557 NCC. Totuşi, în această ipoteză, moştenitorii donatarului sunt obligaţi să restituie donatorului valoarea bunurilor mobile dăruite, deoarece dreptul donatorului s-a transformat dintr-o acţiune în restituire într-o acţiune personală, având ca obiect valorificarea creanţei (D. Alexandresco, Principiile, voi. II, p. 343).
7. în ipoteza imobilelor dăruite, se constată că legiuitorul a prevăzut obligaţia ca formalităţile de publicitate imobiliară să fie efectuate atât cu privire la dreptul de proprietate dobândit de către donatar, cât şi cu privire la dreptul de întoarcere a bunului donat în caz de predeces al donatarului, cât şi al descendenţilor acestuia. Astfel, terţul dobânditor al unui imobil supus întoarcerii convenţionale trebuie să cunoască că dreptul de proprietate este supus unei condiţii rezolutorii. Singura apărare care ar putea fi invocată de către terţul dobânditor este uzucapiunea.