Art. 1017 Noul cod civil Răspunderea donatorului Efectele donaţiei Donaţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Donaţia
SECŢIUNEA a 2-a
Efectele donaţiei
Donaţia
SECŢIUNEA a 2-a
Efectele donaţiei
Art. 1017
Răspunderea donatorului
În executarea donaţiei, dispunătorul răspunde numai pentru doi şi culpă gravă.
| ← Art. 1016 Noul cod civil Întoarcerea convenţională... | Art. 1018 Noul cod civil Garanţia contra evicţiunii Efectele... → |
|---|
1. în cazul în care se constată nulitatea absolută a titlului de proprietate al bunului donatorului, atunci actul de donaţie este lovit de nulitate, ca efect al regulii accesorium sequitur principale. Principiul general al efectelor nulităţii actului juridic, conform cu care anularea actului principal atrage anularea actului subsecvent, resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, îşi găseşte pe deplin aplicabilitatea. Excepţia de la acest principiu, constând în salvarea actului juridic subsecvent, nu îşi găseşte aplicarea, deoarece îl vizează pe subdobânditorul cu titlu
Citește mai mult
oneros de bună-credinţă, or, actul juridic subsecvent, încheiat între pârâţi, este unul cu titlu gratuit, respectiv un contract de donaţie (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 1690/2009, în C. Nica, Donaţia şi moştenirea, voi. I, p. 47).2. Denunţarea unilaterală a contractului de donaţie între soţi are drept consecinţă repunerea părţilor în situaţia anterioară, prin restituirea prestaţiilor efectuate în temeiul actului revocat, întrucât prin desfiinţarea actului juridic dispare fundamentul prestaţiilor. într-adevăr, în măsura în care, din situaţia de fapt rezultă că bunul donat a fost înstrăinat, iar preţul obţinut din vânzare a fost folosit de către donatar pentru achiziţionarea unui alt imobil, revocarea nu poate infirma înstrăinarea intervenită ulterior, întrucât, în raport de principiul relativităţii efectelor actelor juridice (art. 973 C. civ. 1864 - art. 1280 NCC, n.n.), şi de principiul simetriei actelor juridice, revocarea donaţiei nu poate fi opusă decât părţii contractante, nimeni neputând fi obligat prin voinţa altor persoane şi aceasta cu atât mai mult cu cât terţii cumpărători nu sunt părţi în acest litigiu; o atare împrejurare nu poate însă exclude producerea efectelor obligatorii, specifice revocării donaţiei, respectiv restituirea valorii patrimoniale obţinute din înstrăinarea bunului donat de către donator, încorporate în bunul achiziţionat cu preţul obţinut din vânzarea bunului care a făcut obiectul donaţiei şi ca efect al subrogaţiei cu titlu particular (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 1138/2009, în C. Nica, Donaţia şi moştenirea, voi. I, p. 63).
2. Principalul efect al contractului de donaţie este transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar, drept consecinţă a caracterului translativ de proprietate al donaţiei. Acest efect principal rezultă din definiţia contractului de donaţie, prevăzută la art. 985 NCC, prin care se învederează că donatorul dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar. Astfel, consimţământul părţilor manifestat în forma autentică are ca efect transmiterea
Citește mai mult
proprietăţii asupra bunului care formează obiectul donaţiei. Pentru a se produce efectul translativ al donaţiei, este necesar ca obiectul liberalităţii să fie un corp cert şi determinat. în cazul bunurilor de gen, proprietatea nu se poate strămuta de la donator la donatar decât prin predarea efectivă a bunului sau printr-o nouă convenţie, care va individualiza bunul respectiv (D. Alexandresco, Principiile, voi. II, p. 320).Chiar dacă dreptul de proprietate s-a strămutat de la donator la donatar, este necesar să fie îndeplinite formalităţile de publicitate în funcţie de natura bunului donat, pentru opozabilitatea faţă de terţi. în ceea ce priveşte donaţia bunurilor imobile, trebuie avute în vedere prevederile art. 885 NCC, potrivit cărora drepturile reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, sub rezerva unor dispoziţii legale contrare, se dobândesc, atât între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea; este reglementat astfel principiul efectului constitutiv al înscrierilor în cartea funciară. în acelaşi sens, art. 1676 NCC prevede că în materie de vânzare de imobile, strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă dispoziţiilor de carte funciară. în cazul donaţiei având ca obiect un imobil trebuie realizate formalităţile de publicitate imobiliară pentru opozabilitatea faţă de terţi.
în cazul bunurilor mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 RON, transmiterea proprietăţii nu poate opera decât prin simpla tradiţiune a obiectului dăruit, în conformitate cu art. 1011 alin. (4) NCC.
3. Pe lângă efectul translativ al contractului de donaţie, liberalitatea dă naştere la obligaţii atât în sarcina donatorului, cât şi a donatarului. Obligaţiile donatorului constau în: a) predarea bunului dăruit şi b) obligaţia de garanţie contra evicţiunii şi a viciilor ascunse. Obligaţiile donatarului constau în: a) recunoştinţa morală faţă de donator şi b) executarea în mod corespunzător a sarcinii, în cazul donaţiei cu sarcină.
4. Scopul esenţial urmărit prin încheierea unui contract de donaţie este realizarea unui folos gratuit în persoana donatarului. în consecinţă, obligaţia primordială a donatorului constă în predarea lucrului dăruit.
Predarea bunului are semnificaţia transmiterii materiale a lucrului şi se poate face ulterior încheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale. Dacă părţile au convenit ca bunul donat să fie păstrat de donator şi după perfectarea contractului, acesta va răspunde pentru pieirea sau deteriorarea bunului, dar numai dacă a survenit din culpa sa (pentru celelalte cazuri răspunderea fiind a donatarului proprietar) (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 423).
Această obligaţie este esenţială în cazul darurilor manuale, care, fiind un contract real, presupune predarea efectivă a bunului dăruit.
5. Obligaţiile donatorului de a răspunde pentru evicţiune şi vicii sunt reglementate în mod distinct.
6. în cazul în care donatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile în executarea contractului de donaţie, acesta va răspunde numai pentru doi şi culpă gravă.
Consimţământul este viciat prin doi atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie. Partea al cărei consimţământ a fost viciat prin doi poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 1214 alin. (1) şi (2) NCC. Astfel, donatarul va putea angaja răspunderea donatorului atunci când acesta sau un terţ a determinat încheierea contractului prin manopere dolosive. Sarcina probei revine donatarului sau celui care invocă dolul, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 1214 alin. (4) NCC.
7. De asemenea, donatorul va răspunde şi pentru culpă gravă. Potrivit art. 16 alin. (3) teza a ll-a NCC, „culpa este gravă atunci când autorul a acţionat cu o neglijenţă sau imprudenţă pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o faţă de propriile interese". Coroborând dispoziţiile art. 1017 NCC cu cele ale art. 16 alin. (3) şi (4) NCC, rezultă că donatorul va răspunde şi atunci când săvârşeşte fapta cu intenţie, nu numai pentru culpă gravă, deoarece „atunci când legea condiţionează efectele juridice ale unei fapte de săvârşirea sa din culpă, condiţia este îndeplinită şi dacă fapta a fost săvârşită cu intenţie". Orice clauză privind excluderea sau limitarea răspunderii donatorului în cazul culpei grave, respectiv a intenţiei este interzisă, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 1355 alin. (1) NCC.
8. Spre deosebire de vechea reglementare, legiuitorul a menţionat în mod expres posibilitatea angajării răspunderii donatorului în executarea contractului de donaţie pentru doi şi culpă gravă cu scopul de a-l sancţiona pe dispunătorul a cărui intenţie la încheierea actului juridic cu titlu gratuit trebuia să fie numai de a-l gratifica pe donatar, nu de a obţine alte avantaje.
9. Donatarul are, în cazul unei donaţii cu sarcină, obligaţia de a efectua prestaţiile determinate în actul juridic. Acesta este ţinut să execute sarcinile stabilite ca şi cum ar fi vorba despre un contract cu titlu oneros. Beneficiarul nu poate, renunţând la donaţie, să se sustragă de la îndeplinirea obligaţiilor stipulate prin actul de donaţie.
Donatarul poate fi obligat printr-o clauză expresă să achite datoriile prezente şi viitoare ale donatorului, cu condiţia ca acestea să fie determinate în actul de donaţie. în lipsa unei dispoziţii exprese în acest sens în cuprinsul actului de donaţie, donatarul nu va putea fi obligat să achite datoriile dispunătorului. în ipoteza în care imobilul donat este ipotecat, iar donatarul este obligat să plătească datoria contractată de către donator şi garantată prin ipotecă, atunci donatarul este ţinut propter in rem şi ca fiind personal obligat a plăti. Dacă achită datoria, donatarul poate solicita de la donator restituirea sumei plătite pentru stingerea ipotecii (C. Homangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat, voi. III, p. 490).