Art. 1075 Noul cod civil Efectele Dezmoştenirea Testamentul
| Comentarii |
|
Testamentul
SECŢIUNEA a 5-a
Dezmoştenirea
Art. 1075
Efectele
(1) În cazul dezmoştenirii soţului supravieţuitor, moştenitorii din clasa cu care acesta vine în concurs culeg partea din moştenire rămasă după atribuirea cotei cuvenite soţului supravieţuitor ca urmare a dezmoştenirii.
(2) Dacă, în urma dezmoştenirii, pe lângă soţul supravieţuitor, vin la moştenire atât cel dezmoştenit, cât şi acela care beneficiază de dezmoştenire, acesta din urmă culege partea rămasă după atribuirea cotei soţului supravieţuitor şi a cotei celui dezmoştenit.
(3) Atunci când, în urma dezmoştenirii, un moştenitor primeşte o cotă inferioară cotei sale legale, moştenitorul cu care vine în concurs culege partea care ar fi revenit celui dezmoştenit.
(4) Dacă, în urma dezmoştenirii, o persoană este înlăturată total de la moştenire, cota ce i s-ar fi cuvenit se atribuie moştenitorilor cu care ar fi venit în concurs sau, în lipsa acestora, moştenitorilor subsecvenţi.
(5) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1)-(4) nu pot profita persoanelor incapabile de a primi legate.
| ← Art. 1074 Noul cod civil Noţiune Dezmoştenirea Testamentul | Art. 1076 Noul cod civil Nulitatea Dezmoştenirea Testamentul → |
|---|
Sotul meu a Decedat in 21.11.2020.
EU am fost casatorita cu El 15 Ani, in anul 2011 Sotul meu Mia lasat prin Testament la Notar si Scris cu mina , ca tot ce raminem dupa El inclusive si Datori le pe care le avea, car eu trebuie Sa le dau inapoi Este vorba de bani inprumutati.
Intrebare a mea Este daca Sotul meu la Dezmostenit pe Baiatul lui prin Testament cu Achte doveditoare de ce Nu vrea sai lase nimic unicului Fiu.
As dori Sa stiu daca are dreptul la cota parte??? Sau Nu??
Cu stima si respect Biernatek Otilia.
2. în cazul dezmoştenirii unui moştenitor legal, partea care s-ar fi cuvenit acestuia revine celorlalţi moştenitori cu care ar fi venit în concurs sau în cazul în care nu sunt asemenea moştenitori, moştenitorilor subsecvenţi.
3. Nu
Citește mai mult
pot fi înlăturaţi în totalitate de la moştenire moştenitorii rezervatari. Testatorul poate dispune liber numai de cotitatea disponibilă, lăsând neatinsă rezerva succesorală, ce revine rezervatarilor.4. în cazul în care moştenitorii legali vin la moştenire în concurs cu soţul supravieţuitor, iar prin testament este înlăturat de la moştenire soţul supravieţuitor, acesta poate fi înlăturat numai în limitele cotităţii disponibile, având dreptul la rezerva legală, în calitate de moştenitor rezervatar; dezmoştenirea acestuia profită moştenitorilor cu care soţul supravieţuitor vine în concurs, care culeg partea rămasă după atribuirea cotei cuvenite soţului supravieţuitor (adică după atribuirea rezervei succesorale ce revine soţului supravieţuitor).
5. Dacă în urma dezmoştenirii, la moştenire vine soţul supravieţuitor, cel dezmoştenit şi cel care beneficiază de dezmoştenire, acesta din urmă culege partea rămasă după atribuirea cotei soţului supravieţuitor şi a cotei celui dezmoştenit (este vorba de rezerva succesorală ce revine acestora de drept, în temeiul calităţii lor de moştenitori rezervatari).
6. în situaţia în care prin dezmoştenire un moştenitor primeşte o cotă inferioară cotei sale legale (este cazul rezervatarului care, prin dezmoştenire, primeşte numai cota sa de rezervă succesorală, inferioară cotei sale legale), moştenitorul cu care vine în concurs culege partea care ar fi revenit celui dezmoştenit (diferenţa dintre cota legală cuvenită şi rezerva succesorală atribuită de drept rezervatarului).
7. în cazul în care în urma dezmoştenirii o persoană este înlăturată total de la moştenire, cota ce ar fi revenit acesteia revine moştenitorilor cu care vine în concurs sau, în lipsa lor, moştenitorilor subsecvenţi.
8. Pentru a beneficia de moştenire în ipoteza dezmoştenirii unui moştenitor legal, beneficiarul trebuie să aibă capacitate de a primi legate. Ca atare, dezmoştenirea nu poate profita persoanelor incapabile de a primi legate.
9. în cazul dezmoştenirii totale, dacă prin testament nu s-a desemnat vreo persoană care să culeagă moştenirea defunctului, aceasta revine statului (intrând în domeniul privat al comunei, oraşului, municipiului de la locul deschiderii moştenirii, respectiv colectivităţii locale celei mai apropiate de defunct, conform art. 1138 NCC), fiind vacantă. în cadrul beneficiarilor moştenirii vacante nu sunt incluşi judeţul şi sectoarele municipiului Bucureşti, întrucât sectoarele nusunt unităţi administrativ-teritoriale, moştenirea vacantăa persoanelor decedate cu ultimul domiciliu în Bucureşti revine Municipiului Bucureşti, indiferent de sectorul în care a locuit defunctul (o se vedea I. Genoiu, O. Mastocan, Moştenirea vacantă în lumina Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în Dreptul nr. 1/2010, p. 45). Desigur, în situaţia în care bunurile ce compun masa succesorală a defunctului sunt situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale, moştenirea vacantă revine nu numai unei singure unităţi administrativ-teritoriale, ci fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în raza căreia se află bunurile ce compun masa succesorală. Fiecare unitate administrativ-teritorială va dobândi în proprietate privată numai bunurile din masa succesorală a defunctului care se găsesc în raza sa teritorială. Aşa cum judicios s-a remarcat în doctrină, textul art. 1138 NCC se referă la moştenirile vacante aflate pe teritoriul României. Cele aflate pe teritoriul altui stat revin statului român, potrivit art. 553 alin. (3) NCC. Dacă defunctul a avut bunuri situate atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altui stat, bunurile aflate pe teritoriul României revin comunei, oraşului, municipiului în a cărui rază teritorială sunt situate la momentul deschiderii moştenirii, iar bunurile aflate pe teritoriul altui stat revin statului român (o se vedea I. Genoiu, O. Mastacan, loc. cit., p. 46, 53-54).
10. Doctrina şi practica judiciară admit faptul că dezmoştenirea indirectă produce efecte şi atunci când legatul prin intermediul căruia s-a realizat este ineficace ca urmare a nulităţii sau caducităţii sale ori în caz de revocare judecătorească a acestuia (Trib. jud. Maramureş, dec. civ. nr. 32/1991, cu notă de Gh. Beleiu, în Dreptul nr. 12/1991, p. 81-84; D. Chiricâ, Succesiuni, 1996, p. 145).
11. S-a arătat însă că se impune a se distinge în funcţie de scopul urmărit de testator, şi anume: acordarea unei preferinţe legatarului sau înlăturarea de la moştenire a moştenitorilor legali. Dacă scopul urmărit a fost acela al acordării unei simple preferinţe legatarului, atunci ineficacitatea legatului face să renască drepturile moştenitorilor legali. Dacă scopul urmărit a fost acela de înlăturare de la moştenire a moştenitorilor legali, moştenirea este vacantă, ea revenind statului, bunurile intrând în domeniul privat al comunei, oraşului, municipiului de la locul deschiderii moştenirii, conform art. 553 alin. (2) NCC (M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei, p. 286; I. Rosetti-Bălănescu, Al. Bâicoianu, Drept civil român, voi. III, p. 537).
12. Tot astfel, s-a arătat că în cazul în care voinţa testatorului a fost aceea de a condiţiona dezmoştenirea de eficacitatea legatului, atunci dacă legatul este ineficace, dezmoş-tenirea rămâne fără efect. Dimpotrivă, dacă voinţa testatorului nu a fost aceea de a condiţiona dezmoştenirea de eficacitatea legatului, ci aceea ca dezmoştenirea să opereze necondiţionat, independent de soarta legatului, atunci ineficacitatea legatului nu lasă fără efect dezmoştenirea, ci aceasta din urmă va opera chiar în condiţiile legatului ineficace (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 273).
13. în caz de ineficacitate a legatului ca urmare a revocării sale voluntare, în mod expres, de către testator, reînvie drepturile moştenitorilor legali dezmoşteniţi, cu excepţia cazului în care, revocând expres legatul iniţial, testatorul dispune în favoarea altei persoane, ipoteză în care dezmoştenirea rămâne în fiinţă (D. Chiricâ, Succesiuni, 1996, p. 145).
De exemplu, dacă defunctul a avut doi copii şi o soţie supravieţuitoare şi prin testament a specificat, în mod expres, că nu doreşte să îl moştenească decât unul dintre copii, anume indicat, după atribuirea cotei soţiei de 4/16 (1/4) din masa succesorală,
copilul care nu a fost dezmoştenit va culege restul de 9/16 (cota de 3/16 = rezerva
Citește mai mult
+ cota de 6/16 – cota legală) din moştenire, în loc de 6/16, cât ar fi cules dacă celălalt copil nu ar fi fost dezmoştenit. Copilul dezmoştenit va culege numai cota de 3/16 (rezerva sa).Tot potrivit prevederilor alin. (2), în situaţia în care este dezmoştenită o altă persoană (nerezervatară) care vine la moştenire cu soţul, după atribuirea cotei soţului supravieţuitor, acela care beneficiază de dezmoştenire va culege partea rămasă celui
dezmoştenit.
De exemplu, dacă defunctul a avut doi fraţi şi o soţie supravieţuitoare şi prin testament a specificat, în mod expres, că nu doreşte să îl moştenească decât unul dintre fraţi, anume indicat, după atribuirea cotei soţiei de 1/2 din masa succesorală, fratele care nu a fost dezmoştenit va culege restul de 1/2 din moştenire, în loc de 1/4 , cât ar fi cules dacă celălalt frate nu ar fi fost dezmoş tenit. Fratele nedezmoştenit culege şi partea de 1/4 ce i s-ar fi cuvenit celuilalt frate dacă nu ar fi fost dezmoştenit.
Potrivit prevederilor alin. (3), dacă este dezmoştenit un succesibil, care, în calitate de moştenitor legal, ar fi cules o cotă mai mare, cel cu care vine în concurs sau, în lipsa acestuia, moştenitorii dintr-o clasă subsecventă va/vor culege partea cu care i s-a diminuat cota celui dezmoştenit.
De exemplu, defunctul are doi fraţi şi, conform principiului „a institui pe cineva reprezintă un mod de dezmoştenire a altcuiva”, acesta a testat în favoarea unui frate o cotă de 1/6 din bunurile sale, determinându-i acestuia, astfel, o cotă inferioară cotei
legale; în acest mod, fratele care nu este instituit legatar culege cota de 5/6 din masa succesorală, deci mai mult decât cota sa legală de 3/6 (1/2), cât i s-ar fi cuvenit dacă nu s-ar fi întocmit testamentul. În cazul arătat, instituirea nu este în favoarea legatarului, ci în detrimentul lui.
Se clarifică efectele dezmoştenirii asupra concursului dintre diferite categorii de moştenitori.
Când se face referire, în alin. (1), la atribuirea cotei cuvenite soţului supravieţuitor ca urmare a dezmoştenirii, trebuie să înţelegem că este vorba de atribuirea rezervei. Prin urmare, în cazul în care soţul este dezmoştenit, el va beneficia de rezervă, iar ceilalţi moştenitori vor culege cotitatea disponibilă.
De exemplu, a fost dezmoştenită soţia, care vine în concurs la moştenire cu un frate; dacă nu ar fi fost dezmoştenită, cota legală a soţiei ar fi fost de 1/2, iar a fratelui de 1/2. Prin dezmoştenirea soţiei, după atribuirea rezervei sale de 1/4, fratele va culege 3/4
din moştenire.
Potrivit prevederilor alin. (5), dacă, în ipoteza de la alin. (4), unchiul este chiar notarul public care a întocmit testamentul prin care se dispunea dezmoştenirea (persoanei incapabile să profite de pe urma dezmoştenirii indirecte), moştenirea va fi culeasă de
vărul primar (care nu este fiul notarului).
Potrivit prevederilor alin. (4), dacă defunctul care nu are ca succesibil legal decât un frate (clasa a doua de moştenitori), pe care îl dezmoşteneşte, va fi chemat la moştenire unchiul defunctului (clasa a patra de moştenitori).