Art. 1119 Noul cod civil Acceptarea forţată Acceptarea moştenirii Transmisiunea moştenirii
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Transmisiunea moştenirii
SECŢIUNEA a 2-a
Acceptarea moştenirii
Transmisiunea moştenirii
SECŢIUNEA a 2-a
Acceptarea moştenirii
Art. 1119
Acceptarea forţată
(1) Succesibilul care, cu rea-credinţă, a sustras ori a ascuns bunuri din patrimoniul succesoral sau a ascuns o donaţie supusă raportului ori reducţiunii este considerat că a acceptat moştenirea, chiar dacă anterior renunţase la ea. El nu va avea însă niciun drept cu privire la bunurile sustrase sau ascunse şi, după caz, va fi obligat să raporteze ori să reducă donaţia ascunsă fără a participa la distribuirea bunului donat.
(2) Moştenitorul aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) este ţinut să plătească datoriile şi sarcinile moştenirii proporţional cu cota sa din moştenire, inclusiv cu propriile sale bunuri.
| ← Art. 1118 Noul cod civil Măsurile speciale privind sumele de... | Art. 1120 Noul cod civil Forma renunţării Renunţarea la... → |
|---|
Va mulțumesc!
Succesiunea se dezbate pentru un apartament, o masina si doua locuri de veci.
Intrebare:
▪Va rog sa ma lamuriti daca eu, ca fiica, pot mosteni si cota-parte din mostenirea primita de catre tatal meu (o casa primita ca mostenire de la tatal lui, mai precis -bunicul meu) pe care el a vandut-o cu 18000 €, acum 11 luni (precizez ca detin aceste acte)?
▪Eu pot mosteni si cota-parte din banii depusi la CAR (stiu ca nu tineau bani in banca si ca o parte din ei i-a depus la CAR)
nu stiu in ce suma pentru ca mama vitrega -a doua sotie a tatalui meu nu coopereaza... nu m-a acceptat niciodata)
Va rog să mă ajutați cu un răspuns calificat în următoarea cauza ! Mama mea sa căsătorit cu A.D in anul 1990 soțul ei a revendicat pământul la legea 18/1991 în suprafață de 6 ha ,in anul 1995 renunță la 3 ha și moare in anul 2000
Mama mea locuiește mai departe în casa lui ,accepta expres (la notar în termen de 6 luni ) succesiunea ,lucrează pământul rămas și mai revendică 1,3ha din pământul la care renunțase soțul ei și care se afla in satul vecin asta in anul 2005 la legea 247/2005 .plătește doisprezece ani taxe și impozite și moare in 2012 Eu sunt unica moștenitoare a mamei mele
Citește mai mult
iar soțul ei avea un fiu dintr-o căsătorie anterioară .In 2013 fiul se declară unic moștenitor ,opțiunea mamei mele nu a fost înregistrată la RNNEOS DESII ERA AUTENTIFICATA DIN ANUL 2000 ,MERGE CU DOI MARTORI CARE DECLARA CA NU MAI SUNT MOSTENITORI INAFARA DE FIUL VITREG AL MAMEI MELE SI PRIMESC DREPT RASPLATA PAMINTUL ARABIL INCLUSIV CELE 1,3 HA REVENDICATE DE MAMA SI PRIMITE PRIN ORDINUL PREFECTULUI .Culmea este că în cadrul primăriei în registrul agricol după 12 ani de plata impozitului și înscrisă în registrul conform mai multor adeverințe este ștearsă și se trece soțul ei pentru că fiul să poată merge la notar și să se declară unic moștenitor .In anul 2013 luna decembrie AM fiul lui AD obține CDCM accepta tacit succesiunea conform declarației succesorale și vinde sub forma de promisiune de vînzare la care se pune clauza de zece ori prețul plătit să se restituie in cazul in care apar moștenitori nedeclarați culme chiar de către cel care era martor și care declarase că nu mai sunt moștenitori.iar restul de pămînt face procură specială celuilalt martor mincinos care este și consilier local la primăria unde este PAMINTUL. Am depus plîngere penală cu privire la martorii mincinoși care sa clasat pe motiv căautorul este mort sau fapta nu exista dar sa dispus anularea CDCM ,Declarațiile martorilor și declarația de acceptare a moștenirii nu și actele de dispoziție întrucât nu erau cunoscute ,notarul nu le-a comunicat instanței odată cu dosarul succesoral După dosarul penal a urmat un dosar civil în care am chemat pe soția a doua a lui AM și fica din prima căsătorie ele fiind moștenitoarele lui .In timp ce erau parte în dosarul penal și ne pronunțat și în cel civil de succesiune fica lui AM o da in judecata pe mama vitrega care declară că renunță in schimbul unei sulte creează un dosar paralel de succesiune pe aceiași masa succesorală simulind necunoașterea existenței unei soții a bunicului ei și respectiv eu ca succesoare a ei
Accepta plata sultei și propune că instanța să stabilească sulta .Dosarul lor și dosarul meu se conexează și instanța stabilește sa atribuie in natura imobilul ficei lui AM cu condiția să plătească sulta mie și soției tatălui ei .In timpul cercetării Fica lui AM pe nume ADa folosit martori care au declarat în penal că nu se cunoștea Căsătoria mamei mele cu bunicul ei iar în civil aceiași martori au declarat tot felul de înțelegeri între mamă și fiul ei adică o recunoaștere reciprocă a calității de moștenitor .A luat bunurile din casă și le-a împărțit vecinilor care au devenit martori etc Am avut doi avocați adică DOUA " care m-au stors de cel puțin 4000 euro au simulat apărarea și chiar au contribuit în folosul piritelor la o soluție favorabilă ,masa succesorală este de 12000 mi euro doisprezece nu mai mult .
Funcționarii din primărie emit adeverințe din care rezultă că eu am platit lucru adevărat dar și adrese și adeverințe la instanța cum că nu am platit eu și mama mea decor pe anumiți ani simulind o coplata chiar una din chitanțe este emisă in 6 ianuarie 2013 duminică și are Nr de serie mai mare decot chitanță plătită de mine in 2014in aprilie iar chitanță din 2014 are adăugat la rubrica date de identificare a contribuabililor (mențiunea )prin și trecut numele AD CITET NUME PRENUME .AM SESIZAT PARCHETUL CU PRIVIRE LA FALS INTRUCIT APARATOARELE MELE NU AU SPUS NIMIC INSTANTEI CIVILE IN DOSAR DE SUCCESIUNE IAR PARCHETUL A CLASAT PLÎNGEREA CE POT SA FAC AJUTAȚI MĂ VA ROG CU UN SFAT
RENUNTAREA LA JUMATATE DE SUPRAFATA DE PAMINT A SOTULUI MAMEI MELE AD SI ACCEPTAREA SI REVENDICAREA EI DE MAMA MEA POATE FI IN FOLOSUL MEU SI IN DEFAVOAREA MOSTENITORILOR LUI AD IN SENSUL CA EI SA PIARDA CALITATEA DE MOSTENITORI AI LUI MAI ALES CA AU INSTRAINAT PAMINT CE NU LE APARTINEA SAU MACAR IN INTREGIME NU LE APARTINEA IAR CEI CE AU URMAT LA SUCCESIUNE DUPA FIUL LUI AD RESPECTIV NUMITUL AM CARE A FOST MOSTENIT DE FICA SI SOTIA DIN A DOUA CASATORIE FICA FIIND DIN PRIMA CASATORIE
IMI CER SCUZE PENTRU TIMPUL SI SPATIUL PE CARE LAM OCUPAT SI VA MULTUMESC DIN SUFLET PENTRU SFATURI !OZI FRUMOASA !
1. Acceptarea forţată, care este opera legii, exprimată în prevederile art. 703 C. civ. 1864, este impusă erezilor care s-au făcut culpabili de darea la o parte sau dosirea unor bunuri succesorale. Din termenii textului, rezultă necesitatea existenţei unui element obiectiv (deţinerea clandestină prin sustragerea sau tăinuirea unor bunuri succesorale) şi a unui element subiectiv (intenţia frauduloasă). Cele două componente ale faptei prevăzute de art. 703 C. civ. 1864 trebuie să fie într-o deplină conexitate pentru a se realiza scopul urmărit prin fraudă, şi anume acela de
Citește mai mult
păgubire a comoştenitorilor. în cazurile de dosire sau dare la o parte a bunurilor din succesiune, art. 703 C. civ. 1864 prevede două sancţiuni, şi anume: moştenitorul culpabil este lipsit de partea ce i s-ar fi cuvenit din bunurile ascunse şi, totodată, este decăzut din dreptul de a renunţa la moştenire sau de a accepta succesiunea sub beneficiu de inventar. Deci, pentru ca un succesibil să fie înlăturat de la succesiunea unor bunuri, trebuie să se facă dovada că ele au existat în patrimoniul defunctului, că au fost ascunse, nefiind cunoscute celuilalt moştenitor, astfel că s-a urmărit păgubirea lui (C.S.J., s. civ., dec. nr. 1979/1992, în Dreptul nr. 8/1993, p. 80-81).2. Pentru a aplica sancţiunea prevăzută de art. 703 C. civ. 1864, nu este necesar ca fapta de sustragere să constituie un delict penal, fiind suficient ca moştenitorul să fi săvârşit un delict civil, întemeiat pe doi. De asemenea, dispoziţia legală menţionată este incidenţă numai dacă dosirea sau darea la o parte are ca obiect bunuri succesorale, frauda trebuind să fie săvârşită de un moştenitor, având drept scop păgubirea moştenitorilor prin înlăturarea egalităţii dintre ei (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 2520/1989, în Dreptul nr. 8/1990, p. 79).
3. Pentru ca darea la o parte sau ascunderea unor lucruri din succesiune să fie de natură a atrage sancţiunea prevăzută de art. 703 C. civ. 1864, trebuie ca eredele să nu poată lua din aceste lucruri, fiind necesar a se stabili caracterul fraudulos al ascunderii, care poate să îmbrace şi forma omisiunii de a trece bunurile în inventar. Deci trebuie să se facă dovada că eredele a cunoscut că bunurile respective aparţin succesiunii şi le-a dat la o parte sau ascuns, în intenţia de a şi le însuşi exclusiv sau de a le sustrage urmăririi creditorilor (C.S.J., s. civ., dec. nr. 622/1990, în Dreptul nr. 9-12/1990, p. 236-237).
4. Simpla omisiune de a arăta, cu ocazia dezbaterii succesiunii la notariat, că unele bunuri fac parte din masa succesorală nu face operantă aplicarea prevederilor art. 703 C. civ. 1864. Această sancţiune se aplică numai faţă de succesibilul care ascunde în mod conştient şi cu rea-credinţă anumite bunuri din succesiune. Or, în speţă, parte din bunurile în litigiu au fost găsite la fostul domiciliul al defunctului cu ocazia efectuării expertizei, ceea ce înlătură intenţia de însuşire a lor (C.S.J., dec. nr. 1032/1991, în Dreptul nr. 1/1992, p. 107).
5. Sancţiunea prevăzută de art. 703 C. civ. 1864 se aplică succesibilului care a săvârşit delictul civil după deschiderea succesiunii, dar fără a face vreo distincţie dacă a fost săvârşit înainte sau după acceptarea ei (Trib. Suprem, dec. nr. 110/1971, în Repertoriu 1969-1975, p. 199).
6. în cazul când bunurile au fost inventariate şi date în custodia unuia dintre moştenitori, acesta nu poate fi învinuit de sustragerea sau ascunderea lor în sensul art. 703 C. civ. 1864, deoarece existenţa bunurilor era cunoscută de toţi moştenitorii (Trib. Suprem, dec. nr. 1238/1955, în C.D. 1955, p. 185).
2. Pentru ca acceptarea forţată să opereze, este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii: a) să existe o intenţie frauduloasă sau rea-credinţă din partea moştenitorului; b) sustragerea frauduloasă să fie imputabilă moştenitorului; c) să existe o dosire sau dare la o parte a unor bunuri ce aparţin succesiunii, ca urmare a unei sustrageri sau tăinuiri; prin acţiunile
Citește mai mult
de mai sus se realizează o împosedare ascunsă a unui comoştenitor, în dauna celorlalţi comoştenitori; ascunderea de lucruri din succesiune poate rezulta din orice fraudă sau mijloace dolosive comise de moştenitor; d) bunurile sau lucrurile dosite să facă parte din masa succesorală (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 632).3. Dispoziţiile art. 1119 NCC sunt aplicabile atât în cazul moştenirii legale, cât şi în cazul moştenirii testamentare (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 632).
4. Faptele constitutive ale sustragerii şi ascunderii frauduloase sunt extrem de variate. Pentru ca să existe sustragere sau ascundere frauduloasă în înţelesul legii, nu este nevoie să existe un fapt material, cu alte cuvinte, nu este nevoie ca sustragerea ilicită să fi fost exercitată de succesibil asupra unui element material din succesiune. Orice manoperă frauduloasă, destinată a frustra pe comoştenitori sau pe creditori de un element al succesiunii, intră în prevederile legii (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat, voi. III, p. 280-283).
5. Astfel, cade sub prevederile art. 703 C. civ. 1864 fapta unui succesibil de a prezenta tribunalului un testament falsificat, care l-ar avantaja în dauna celorlalţi comoştenitori, precum şi fapta ascunderii unei donaţii primite de la defunct, supusă raportului şi, eventual, reductibilă (de pildă, un dar manual), sau a unei donaţii deghizate, a căror existenţă ar fi fost disimulată de beneficiarul lor la facerea inventarului, iar caracterele tăinuirii nefiind determinate de legiuitor, constatarea existenţei sale este lăsată la suverana apreciere a instanţelor (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat, voi. III, p. 280-283).
6. Dacă sustragerea sau ascunderea nu este decât rezultatul unei simple erori sau omisiuni involuntare, ele nu intră în categoria faptelor pedepsite de lege (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat, voi. III, p. 280-283).
7. Sustragerea şi ascunderea se exercită de cele mai multe ori asupra averii mobile. Cum însă jurisprudenţa nu cere ca delictul să fi fost săvârşit printr-o atribuire materială, se poate concepe ca dosirea să poate fi exercitată şi asupra imobilelor succesorale (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat, voi. III, p. 280-283).
8. Dacă un succesibil a comis faptul ilicit de a fi ascuns sau sustras elemente din patrimoniul succesoral, el este expus la o dublă sancţiune: a) succesibilul este considerat că a acceptat moştenirea, el fiind ţinut să plătească datoriile defunctului ultra vires (adică inclusiv cu propriile sale bunuri); b) succesibilul vinovat de ascundere sau sustragere nu poate lua nimic din lucrurile ascunse. El pierde partea care i-ar fi revenit din aceste lucruri. El va trebui să le restituie masei succesorale, iar dacă aceste bunuri ar fi producătoare de fructe sau dobânzi, el va fi ţinut a le restitui chiar din ziua deschiderii succesiunii (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat, voi. III, p. 280-283).
9. în ceea ce priveşte incapabilul, unii autori susţin că acestuia i s-ar aplica doar a doua sancţiune, interzicându-i-se de a lua cota ce i s-ar cuveni din obiectele sustrase. în niciun caz n-ar putea fi considerat că a acceptat pur şi simplu, căci un incapabil nu poate să accepte în mod valabil o succesiune [C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat, voi. III, p. 280-283).
10. Părerea contrarie, care s-a apreciat că este cea exactă, socoteşte că ambele sancţiuni trebuie aplicate incapabilului. Dispoziţiile art. 703 C. civ. 1864 nu se interpretează, după această părere, ca o acceptare tacită prezumată; fapta ascunderii frauduloase sau a sustragerii este un adevărat delict şi penalităţile prevăzute de texte sunt aplicabile delictului, oricare ar fi autorul, deoarece este de principiu că incapabilii se obligă prin delictele pe care le comit. în consecinţă, succesibilul incapabil, care s-ar fi făcut vinovat de vreuna dintre faptele sancţionate de art. 703 C. civ. 1864, va pierde partea ce i-ar fi revenit din obiectele sustrase şi va fi considerat că a acceptat pur şi simplu (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu, Tratat, voi. III, p. 280-283).
11. întrucât acceptarea pură şi simplă forţată constituie o pedeapsă civilă, ea va fi suportată de către toţi moştenitorii ce se fac vinovaţi de comiterea faptelor de sustragere şi va fi aplicată atât succesibililor cu capacitate de exerciţiu, cât şi celor lipsiţi de o asemenea capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, în măsura în care aceştia au avut capacitate delictuală la momentul dosirii sau dării la o parte a bunurilor din succesiune (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 637). A se vedea şi comentariile de la art. 1124.
► „Art. 703. Erezii care au dat la o parte, sau au ascuns lucruri ale unei succesiuni, nu mai au facultatea de a se lepăda de dânsa; cu toată renunţarea lor, ei rămân erezi şi nu pot lua nicio parte din lucrurile date la o parte sau ascunse (C. civ. 686, 689, 712)"-,
► „Art. 712. Eredele care a ascuns obiecte de ale succesiunii sau care cu ştiinţă şi rea-credinţă n-a trecut în inventar efecte dintr-însa, nu se poate folosi de beneficiul de inventar (C. civ 703)".
In calitate de frate bun al decedatei am certitudinea ca notarul resp. nu a procedat corect neconvocandu-ma pt. cunoasterea ac. aspect major si implicit pt. a veni la succesiunea legala.ROG a enunta un punct de vedere temeinic,cunoscand ca, de renuntare beneficiaza urmatorii apropiati -rude de sange al defunctei sore a subs.
Este considerat acceptant în sensul prevăzut de art. 1.119 noul cod civil succesibilul care, cu rea-credinţă, a ascuns o donaţie supusă raportului ori reducţiunii, chiar dacă anterior renunţase la succesiune.