Art. 1123 Noul cod civil Revocarea renunţării Renunţarea la moştenire Transmisiunea moştenirii
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Transmisiunea moştenirii
SECŢIUNEA a 3-a
Renunţarea la moştenire
Transmisiunea moştenirii
SECŢIUNEA a 3-a
Renunţarea la moştenire
Art. 1123
Revocarea renunţării
(1) În tot cursul termenului de opţiune, renunţătorul poate revoca renunţarea, dacă moştenirea nu a fost deja acceptată de alţi succesibili care au vocaţie la partea care i-ar reveni, dispoziţiile Art. 1120 aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Revocarea renunţării valorează acceptare, bunurile moştenirii fiind preluate în starea în care se găsesc şi sub rezerva drepturilor dobândite de terţi asupra acelor bunuri.
| ← Art. 1122 Noul cod civil Renunţarea frauduloasă Renunţarea la... | Art. 1124 Noul cod civil Termenul de prescripţie Renunţarea la... → |
|---|
Mentionez ca suntem 2 mostenitori , din care unul in viata , iar urmasii celuilalt mostenitor ( 2 nepoti ) au refuzat categoric pe timpul vietii bunicii lor , orice fel de cheltuiala , sub pretextul ca aceasta sarcina imi revine mie ca fiu. Urmeaza
Citește mai mult
succesiunea la Judecatorie , pentru ca ei pretind mai mult decat le revine legal. Imprumuturile pe gaj s-au facut in forma contractului intre persoane fizice , urmand ca dupa ultima succesiune sa le fie transferate bunurile gajate.Va rog daca se poate sa ma lamuriti in urmatoarea privinta.
La decesul mamei mele in 2004 am renuntat la succesiune (strain de succesiune prin neacceptare conf. art. 700 cod civil - declaratie la notar). Succesiunea a fost acceptata de tatal meu (sotul supravietuitor) si fratele meu. In prezent mamei ii revin niste drepturi de la tatal sau (bunicul meu din partea mamei, decedat si el) in urma unor despagubiri pentru niste proprietati revendicate. La aceasta parte pot intra si eu la succesiune ? (nu ma refer la masa succesorala dezbatuta anterior, in 2004 !). Daca da, ce trebuie sa fac !
Va multumesc
Citește mai mult
suma obținută din vânzare. Nu a făcut succesiunea, iar în februarie 2019 a decedat și ea. Prin urmare, apartamentul este tot pe numerele mamei și la ora actuală. As vrea să știu dacă pot face o revocarea renuntarii la mostenire și unde? Cele doua fiice a sorei mele, au vreun drept?Citește mai mult
nu s-a dezbatut masa succesorala nici pentru bunici si nici pentru fratii tatalui decedati. Intrebare: se poate, in instanta, sa se anuleze acea declaratie?!Citește mai mult
aceasta cauza , nu pot face vanzarea bunurilor , de la tara , respectiv bunurile detinute de bunicii mei , decedati de asemenea . Tin sa precizez ca sunt singurul copil la parinti , nu exista alti mostenitori . Este posibil sa se faca o revocare la aceasta cerere de renuntare ?Va multumesc
1. Odată exprimată renunţarea la succesiune, eredele este considerat ca fiind străin de succesiune. Acesta poate, însă, reveni asupra renunţării, în condiţiile prevăzute de art. 701 C. civ. 1864, respectiv în perioada de acceptare a succesiunii şi numai dacă succesiunea nu a fost deja acceptată de alţi moştenitori (C.A. Craiova, s. civ., dec. nr. 3718/2005, în B.J.C.P.J. 2005, p. 370-371).
2. Eredele care renunţă la succesiune este considerat că nu a fost niciodată erede, iar renunţarea este irevocabilă, în cadrul termenului de opţiune succesorală (art. 696 C. civ. 1864). Singura
Citește mai mult
excepţie care reglementează posibilitatea retractării renunţării este prevăzută de art. 701 C. civ. 1864, respectiv dacă nu s-a împlinit termenul de prescripţie prevăzut de art. 700 C. civ. 1864 (art. 1103 NCC, n.n.) şi succesiunea nu a fost acceptată de alţi moştenitori (C.A. Tg. Mureş, dec. civ. nr. 1912/2003, în C.P.J. 2003, p. 51-52).3. Dispoziţiile art. 701 C. civ. 1864, în temeiul cărora „în tot timpul în care prescripţia dreptului de a accepta nu este dobândită în contra erezilor ce au renunţat, ei au însă facultatea de a accepta succesiunea, dacă succesiunea nu este deja acceptată de alţi erezi", nu pot fi opuse de către soţul supravieţuitor descendentului retractant, întrucât ele se aplică numai erezilor care sunt rude cu defunctul [Trib. Vaslui, dec. nr. 599/1985 (cu notâ critică de Fr. Deak), în R.R.D. nr. 100/1986, p. 48-58).
4. Renunţarea expresă la succesiunea defunctei de către moştenitorii acesteia reprezintă desfiinţarea retroactivă a vocaţiei succesorale a moştenitorilor, renunţarea fiind irevocabilă, cu excepţia situaţiei prevăzute de art. 701 C. civ. 1864, care nu este incident în cauză. în acest caz renunţătorii nu mai au vocaţie succesorală conform Legii nr. 18/1991 (C.A. Bucureşti, s. a lll-a civ., min. şi fam., dec. nr. 779/2005, în C.P.J. 2005, p. 542-543).
2. înainte de autentificarea declaraţiei de retractare a renunţării, notarul public trebuie să verifice la Registrul naţional de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNOS) dacă sunt îndeplinite condiţiile de la alin. (1) şi apoi să autentifice declaraţia. Deşi nu se prevăd în mod expres forma autentică a declaraţiei de retractare a
Citește mai mult
renunţării şi nici obligaţia de comunicare la RNOS, considerăm că o altă procedură nu este acceptabilă, deoarece în lipsa înregistrării la RNOS nu se va putea opune terţilor retractarea (îndrumar notarial, voi. I, p. 428-429).3. Pentru a se putea retracta renunţarea la moştenire, este necesară îndeplinirea a două condiţii: a) să nu fi expirat termenul de un an pentru exercitarea dreptului de opţiune succesorală (termenul de prescripţie de un an curgând de la data deschiderii succesiunii nu de la renunţare); b) moştenirea să nu fi fost acceptată, între timp, de alţi succesori ai defunctului (6. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 639).
4. Efectul principal al retractării renunţării constă în faptul că moştenitorul care a retractat renunţarea este considerat că a acceptat moştenirea de la data deschiderii succesiunii. De menţionat că, deşi retractarea renunţării operează retroactiv, bunurile moştenirii sunt „preluate în starea în care se găsesc", iar drepturile pe care terţii de bună-credinţă le-au dobândit asupra bunurilor moştenirii anterior retractării rămân valabile (6. Boroi, L Stânciulescu, Instituţii, p. 639-640).
5. Retractarea este posibilă până la expirarea termenului de prescripţie şi în raport cu drepturile statului la moştenirea vacantă, indiferent dacă notarul sau autoritatea administraţiei publice a luat unele măsuri în conformitate cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) şi art. 75 alin. (3) din Legea nr. 36/1995 şi art. 77-78 din Regulamentul de aplicare a acesteia, fiindcă constatarea vacanţei succesorale are loc numai după expirarea termenului prevăzut de art. 700 C. civ. 1864 [art. 1103 NCC, n.n.) (V. Stoica, Dreptul la moştenire, p. 303-304). Notă. Articolul 73 din Legea nr. 36/1995 a fost abrogat prin art. 101 pct. 3 din Legea nr. 71/2011, iar art. 75 alin. (3) a devenit art. 72 alin. (4) în urma republicării Legii nr. 36/1995 înM.Of.nr. 732/2011.
6. în legătură cu declaraţia expresă de renunţare la moştenire, în literatura de specialitate şi practica judecătorească s-a pus problema regimului juridic al convenţiei dintre moştenitori prin care unul (unii) dintre ei ar fi renunţat expres la moştenire (de regulă, cu titlu oneros). Dacă o asemenea convenţie s-ar fi încheiat înainte de deschiderea moştenirii, ea ar fi nulă absolut, ca pact asupra unei succesiuni viitoare. în schimb, s-a apreciat că, după deschiderea moştenirii, oricare dintre succesibili se poate obliga faţă de ceilalţi să renunţe la moştenire şi această convenţie şi renunţarea pe care o conţine vor fi perfect valabile şi obligatorii între părţile contractante, fiind inopozabile numai faţă de terţi. S-a apreciat că, într-adevăr, o asemenea convenţie poate fi recunoscută valabilă, pentru că nu contravine ordinii publice şi bunelor moravuri. Dacă, cu nerespectarea obligaţiei asumate, succesibilul acceptă moştenirea, acceptarea va produce efectele prevăzute de lege, angajându-se răspunderea civilă contractuală a debitorului obligaţiei neexecutate, ţinând însă seama de principiul irevocabilităţii acceptării. Iar dacă succesibilul îşi execută obligaţia şi renunţă la moştenire, în schimb comoştenitorii nu-şi respectă obligaţiile asumate, el va putea cere executarea sau despăgubiri, dar nu va putea retracta renunţarea daca condiţiile prevăzute de lege (art. 701 C. civ. 1864) nu sunt îndeplinite. Cu alte cuvinte, actul renunţării (inclusiv retractarea) urmează regimul juridic special prevăzut de lege, detaşându-se de convenţia prin care succesibilul s-a obligat să renunţe (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, p. 431-432).
7. Revocarea renunţării la moştenire reprezintă o excepţie de la irevocabilitatea actelor juridice civile unilaterale (G. Boroi, L. Stânciulescu, Instituţii, p. 156).
Dacă cele două condiţii arătate sunt îndeplinite, succesibilul poate reveni asupra hotărârii anterior luate, revocând renunţarea.
Deoarece art. 1123 din Codul civil nu prevede condiţiile de formă, înseamnă că revocarea poate fi nu numai expresă (rezultând din însuşirea calităţii de erede printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată dar şi tacită, dacă rezultă neîndoielnic din acte cu semnificaţia
Citește mai mult
acceptării ori chiar forţată, dacă succesibilul renunţător săvârseşte fapte ilicite ce cad sub incidenţa art. 1119 Cod civil.Ca efect al revocării renunţării, succesibilul devine moştenitor acceptant.
Citește mai mult
existat pe vechiul cod.Acceptarea sau renunţarea la o moştenire rămâne o alegere cu caracter pronunţat personal a succesibilului (art. 1101 alin. 1 şi 1106 noul Cod Civil), contrazis numai de prevederile art. 1107 noul Cod Civil. Această alegere este irevocabilă în privinţa acceptării, nu şi a renunţării (art. 1123 noul Cod Civil). Dreptul său este unul potestativ, a cărui exercitare nu va putea fi forţată decât de propria culpă: renunţarea tacită de la art. 1111 şi 1113 alin. 2 noul Cod Civil, respectiv cazul actelor de rea credinţă reglementate în art. 1119 alin. 1 noul Cod Civil. Lipsa de reacţie a succesibilului în termenul de decădere de un an de zile (art. 1103 noul Cod Civil) îl aduce în postura de acceptant implicit (art. 13 şi 1120 alin. 1 noul Cod Civil), cu corectivele contrare instituite de art. 1112 noul Cod Civil şi de art. 73 alin. 8 din Legea nr. 36/1995..
Acceptarea expresă (art. 1108 alin. 2 noul Cod Civil) sau tacită (art. 1108 alin. 3, 1110 şi 1120 alin. 1 noul Cod Civil) nu duce la confundarea patrimoniului moştenitorilor cu cel al defunctului (art. 1114 alin. 2 noul Cod Civil). Mai mult, conform art. 1143 alin. 2 noul Cod Civil coroborat cu art. 680 alin. 1 noul Cod Civil, partajul a primit caracter translativ; aceasta înseamnă că, pe durata cuprinsă între deschiderea moştenirii şi data partajului, patrimoniul se va transmite de la decuius la indiviziunea succesorală (art. 1114 alin. 1 noul Cod Civil), se va lichida pasivul succesoral, urmând ca succesorii să dobândească începând cu data partajului numai activul.
Înainte de autentificarea declaraţiei de retractare a renunţării, notarul public trebuie să verifice la Registrul naţional de evidenţă a opţiunilor succesorale (RNOS) dacă sunt îndeplinite condiţiile de la alin. (1) şi apoi să autentifice declaraţia. Deşi nu se prevede în mod expres forma autentică a declaraţiei de retractare a renunţării şi nici obligaţia de comunicare la RNOS, considerăm că o altă procedură nu este acceptabilă, deoarece în lipsa înregistrării la RNOS nu se va putea opune terţilor retractarea.