Art. 1305 Noul cod civil Încetarea împuternicirii Reprezentarea Contractul

- mandant = creditor = care imputerniceste = este reprezentat = REVOCA CONTRACTUL
obliga sa incheie acte juridice pe
- mandatar = debitor = este imputernicit = este reprezentant = POATE RENUNTA LA CONTRACT

JURISPRUDENŢĂ

1. Revocarea mandatului este expresă. Revocarea poate fi şi tacită în situaţia când sunt relevate împrejurări care vădesc neîndoielnic intenţia mandantului, şi anume dacă această intenţie a fost cunoscută de mandatar. în cazul când mandatarul nu a cunoscut voinţa mandantului de a-i retrage mandatul acordat, contractul de înstrăinare încheiat în baza acestui mandat este valabil (C.S.J., s. civ., dec. nr. 1226/1992, în C. Turianu, Contracte civile speciale, p. 194).

2. Dacă mandatarul căruia, având calitatea de coindivizar, i s-a dat procură pentru vânzarea imobilului aflat în stare

Citește mai mult

de indiviziune nu execută mandatul până la introducerea acţiunii de partaj, mandatul se consideră revocat expres prin însăşi acţiunea introductivă de instanţă, prin care mandantul şi-a exprimat voinţa de a lichida starea de indiviziune prin partaj judiciar {Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 871/1973, Idem, p. 198).

În materia reprezentării, puterea de a reprezenta încetează în următoarele cazuri:

- cauze generale de încetare a obligaţiilor contractuale (executare, acordul de voinţă a părţilor, denunţare unilaterală, expirarea termenului, îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiei, imposibilitate fortuită de executare);
- renunţarea de către reprezentant la împuternicire (art. 1305 Cod civil);
- revocarea împuternicirii de către reprezentat (art. 1305 Cod civil);
- decesul sau incapacitatea reprezentantului ori a reprezentatului, dacă din convenţie ori din natura afacerii nu rezultă contrariul (art. 1307

Citește mai mult

alin. 1 Cod civil);
- la data la care persoana juridică îşi încetează existenţa, dacă reprezentantul sau reprezentatul este persoană juridică (art. 1307 alin. 2 Cod civil);
- deschiderii procedurii insolvenţei asupra reprezentantului sau reprezentatului; în acest caz puterea de reprezentare încetează în condiţiile prevăzute de lege (art. 1307 alin. 3 Cod civil). Materia reprezentării şi a contractului de mandat (mai ales domeniul efectelor încetării acestora faţă de părţi şi terţi), este extrem de vastă şi nu face, cu predilecţie, obiectul acestei analize, motiv pentru care vom puncta doar aspectele relevante analizei noastre.

Cu privire la efectele încetării reprezentării, legiuitorul le reglementează diferit în funcţie de cauza încetării.
în cazul revocării împuternicirii, în materia reprezentării nu există dispoziţii exprese, aşa încât se aplică dispoziţiile aplibabile revocării contractului de mandat (art. 2031 Cod civil şi urm.).

Revocarea fiind un act juridic unilateral, aceasta produce efecte faţă de reprezentant numai după ce a fost comunicată acestuia, potrivit art. 1326 Cod civil (“(l)Actul unilateral este supus comunicării atunci când constituie, modifică sau stinge un drept al destinatarului şi ori de câte ori informarea destinatarului este necesară potrivit naturii actului. (2)Dacă prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face în orice modalitate adecvată, după împrejurări. (3)Actul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, chiar dacă acesta nu a luat cunoştinţă de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile.”). în ceea ce priveşte efectele revocării faţă de terţi, potrivit art. 1306 Cod civil aceasta trebuie adusă la cunoştinţă terţilor prin mijloace corepunzătoare (textul art. 1306 cod civil are în vedere doar ipoteza revocării, respectiv a modificării împuternicirii, dar nu şi celelalte cazuri de încetare a reprezentării), în caz contrar, actul încheiat de reprezentant se consideră valabil încheiat în numele reprezentatului. Bineînţeles, în cazul revocării sunt aplicabile şi regulile de publicitate deja analizate anterior (art. 2033 - referitor la publicitatea revocării procurii autentice notariale).

În ceea ce priveşte efectele faţă de terţi în cazurile de încetare prevăzute la art. 1307 Cod civil, acestă încetarea a puterii de a reprezenta nu produce efecte în privinţa acelora care, în momentul încheierii contractului, nu cunoşteau şi nici nu trebuiau să cunoască această împrejurare.

Tot ca efect al încetării reprezentării, reprezentantul este obligat să restituie reprezentatului înscrisul
care constată aceste puteri, neputâdu-1 reţine drept garanţie a creanţelor sale asupra reprezentatului; dar poate să ceară o copie a înscrisului, certificată de reprezentat, cu menţiunea că puterea de reprezentare a încetat. Acest efect subzistă şi în cazul contractului de mandat.

În materia contractului de mandat, se observă că sunt reluate, în cadrul art. 2030 Cod civil, aproape în totalitate cauzele de încetare din materia reprezentării, respectiv:
- cauzele generale de încetare a contractelor, pe
care le-am amintit anterior la reprezentare;
- revocarea de către mandant;
- renunţarea mandatarului;
moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.

Potrivit art. 2031 Cod civil Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat şi chiar dacă a fost declarat irevocabil.
în ceea ce priveşte renunţarea mandatarului, acesta poate renunţa oricând la mandat, notificând mandantului renunţarea sa şi poate pretinde remuneraţia pentru actele pe care le-a încheiat pe seama mandantului până la data renunţării, în cazul mandatului cu caracteros oneros. Totuşi, mandatarul este obligat să îl despăgubească pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renunţării, cu excepţia cazului când continuarea executării mandatului i-arfi cauzat mandatarului însuşi o pagubă însemnată, care nu putea fi prevăzută la data acceptării mandatului, (art. 2034 Cod civil).

În cazul încetării mandatului prin deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre părţi, art. 2035 Cod civil impune moştenitorilor ori reprezentanţilor obligaţia de a informa de îndată cealaltă parte. Totuşi, acelaşi articol prevede obligaţia ca mandatarul sau moştenitorii ori reprezentanţii săi să continue executarea mandatului dacă întârzierea acesteia riscă să pună în pericol interesele mandantului ori ale moştenitorilor săi.
Efectul imediat al încetării contractului de mandat constă în “dispariţia puterii de reprezentare” (Codul civil adnotat, pag. 2037), ceea ce înseamnă că actul încheiat de mandatar în numele mandantului nu mai produce efecte directe între mandant şi terţul contractant.

Dar cum majoritatea cauzelor de încetare ale contractului de mandat nu pot fi aduse “instantaneu la cunoştinţa mandatarului, art. 2036 stipulează expres ca “tot ceea ce mandatarul a făcut, în numele mandantului, înainte de a cunoaşte sau de a fi putut cunoaşte cauza de încetare a mandatului este socotit ca valabil făcut în executarea acestuia.”

Efectele încetării contractului de mandat trebuie analizate atât în raport cu mandatarul, cât şi în raport cu terţii contractanţi, aspecte deja analizate anterior, în considerarea art. 2012 alin. 3 Cod civil. ((3) Dispoziţiile referitoare la reprezentarea în contracte se aplică în mod corespunzător. (n.n. contractul de mandat)).

De asemenea, mandatarul este ţinut să îşi execute obligaţiile prevăzute la art. 2019 Cod civil (referitor la obligaţia de a da socoteală) şi art. 2020 Cod civil (referitor dobânzile datorate de către mandatar mandantului calculate pentru sumele întrebuinţate în folosul mandatarului), indiferent de modalitatea de încetare a contractului de mandat.

Deşi aspectele analizate au în vedere contractul de mandat cu reprezentare, aşa cum prevede art. 2039 alin. 3 Cod civil, dispoziţiile referitoare la contractul de mandat fară reprezentare se completează corepun-zător cu cele de la contractul cu reprezentare.

Reprezentarea este mecanismul juridic, contractul de mandat este instrumentul juridic prin care se concretizează funcţionarea acestui mecanism, iar fiducia şi reprezentarea “conţin ideea de reprezentare, similare sau chiar grefate pe instituţia mandatului cu reprezentare” (Codul civil adnotat, pag. 2019). Iar această opinie apare cu atât mai evidentă din analiza cauzelor de încetare ale acestor mecanisme/instrumente juridice care cu minoritare diferenţe sunt similare, diferenţe determinate, poate, nu atât de regimul juridic speficic fiecăreia dintre acestea, ci, poate, izvoarele de inspiraţie diferite, cum este cazul instituţiilor noi de fiducie şi administrare.