Art. 1307 Noul cod civil Alte cauze de încetare a puterii de a reprezenta Reprezentarea Contractul
Comentarii |
|
Contractul
SECŢIUNEA a 7-a
Reprezentarea
Art. 1307
Alte cauze de încetare a puterii de a reprezenta
(1) Puterea de a reprezenta încetează prin decesul sau incapacitatea reprezentantului ori a reprezentatului, dacă din convenţie ori din natura afacerii nu rezultă contrariul.
(2) Dacă reprezentantul sau reprezentatul este persoană juridică, puterea de a reprezenta încetează la data la care persoana juridică îşi încetează existenţa.
(3) În cazul deschiderii procedurii insolvenţei asupra reprezentantului sau reprezentatului, puterea de a reprezenta încetează în condiţiile prevăzute de lege.
(4) Încetarea puterii de a reprezenta nu produce efecte în privinţa terţilor care, în momentul încheierii contractului, nu cunoşteau şi nici nu trebuiau să cunoască această împrejurare.
← Art. 1306 Noul cod civil Modificarea şi revocarea... | Art. 1308 Noul cod civil Obligaţiile reprezentantului la... → |
---|
1. Potrivit dispoziţiilor art. 71 C. proc. civ., mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat, ci dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori. Din momentul decesului pârâtului, parte în proces devine succesoarea sa, care poate să-şi exercite drepturile personal sau prin mandatar, conform art. 67 alin. (1) C. proc. civ. Pentru a vedea dacă mandatul dăinuieşte, moştenitoarea urmează să-şi exprime punctul de vedere cu privire la mandatul dat de autorul său, după introducerea sa în proces (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. 5761/2004, în L.C. Stoica, Mandatul, p. 205).
Citește mai mult
reprezentantului legal; înlocuirea tutorelui sau a curatorului; înlăturarea tutorelui sau a curatorului (G. Boroi, Drept civil, 2008, p. 294).2. Ca regulă generală, efectele încetării reprezentării se produc de la data la care cei interesaţi au cunoştinţă efectivă de cauza încetării reprezentării (Idem, p. 294).
3. Aceste cauze particulare se întemeiază pe caracterul intuitu personae al mandatului şi are la bază încrederea reciprocă dintre părţi, iar dacă aceste motivaţii încetează, nici contractul nu mai poate fi menţinut (C. Roşu, op. cit., p. 93).
4. încetarea mandatului prin decesul uneia dintre părţi decurge din caracterul intuitu personoe al mandatului. încrederea, care este de esenţa acestui contract, a condus firesc legiuitorul spre această soluţie, căci obligaţia de a avea grijă de treburile altuia nu se poate transmite la moştenitori (C. Toader, Contracte speciale, 2008, p. 233).
5. Alte cauze speciale de încetare sunt (...) punerea sub interdicţie, insolvabilitatea şi falimentul vreuneia dintre părţilecontractului. Toate sunt, practic, incapacităţi, incompatibile cu continuarea sarcinilor mandatului (C. Toader, Contracte speciale, 2008, p. 234).
6. Insolvabilitatea şi falimentul mandantului sau mandatarului aduc, de asemenea, încetarea mandatului legal sau convenţional (D. Alexandresco, Explicaţiunea, voi. IX, p. 624).
În materia contractului de mandat, legiuitorul, la art. 2.030 lit. c) NCC, stipulează că mandatul încetează prin moarte, incapacitate sau faliment al mandantului ori al mandatarului şi prin excepţie poate continua cu respectarea următoarelor condiţii:
– are ca obiect încheierea unor acte succesive, în cadrul unei activităţi cu caracter de continuitate (de regulă în materie
Citește mai mult
comercială);– activitatea trebuie să fie în curs de desfăşurare;
– dreptul de revocare al părţilor sau moştenitorilor acestora trebuie respectat.
Textul art. 166 NCC, care reglementează mandatul de incapacitate (prin care orice persoană capabilă poate desemna prin act unilateral sau contract de mandat în formă autentică persoana care va fi tutorele său), nu are legătură cu textul art. 1.307 alin (1), deoarece acea împuternicire de reprezentare îşi produce efecte doar de la data punerii sub interdicţie, în timp ce acest text se referă la continuarea efectelor puterii de a reprezenta şi după intervenirea cauzei de incapacitate.