Art. 1447 Noul cod civil Drepturile creditorului Obligaţiile solidare între debitori Obligaţiile solidare
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Obligaţiile solidare
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile solidare între debitori
Obligaţiile solidare
SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile solidare între debitori
Art. 1447
Drepturile creditorului
(1) Creditorul poate cere plata oricăruia dintre debitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de diviziune.
(2) Urmărirea pornită contra unuia dintre debitorii solidari nu îl împiedică pe creditor să se îndrepte împotriva celorlalţi codebitori. Debitorul urmărit poate însă cere introducerea în cauză a celorlalţi codebitori.
| ← Art. 1446 Noul cod civil Prezumţie de solidaritate Obligaţiile... | Art. 1448 Noul cod civil Excepţii şi apărări contra... → |
|---|
1. Creditorul are dreptul să urmărească pe acel debitor pe care şi l-a ales, deoarece toţi debitorii sunt debitori principali, iar debitorul urmărit nu poate opune creditorului beneficiul diviziunii, care l-ar obliga pe creditor să-şi dividă urmărirea (Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1108/1956, în LP. nr. 2/1957, p. 233-234).
2. Creditorul unei obligaţii solidare se poate îndrepta împotriva oricărui debitor pentru realizarea întregii datorii, fără ca acesta să-i poată opune beneficiul de diviziune. Pe de altă parte, în cazul în care s-a început executarea împotriva unui
Citește mai mult
codebitor solidar, nu se poate prezuma că s-ar fi renunţat de către creditor la beneficiul solidarităţii faţă de ceilalţi codebitori. Ca atare, înfiinţarea popririi pentru întreaga creanţă asupra retribuţiei primite de un codebitor solidar nu îl lipseşte pe creditor de posibilitatea de a începe urmărirea şi împotriva altui codebitor solidar, deoarece urmărirea altui codebitor solidar poate fi împiedicată numai dacă s-a făcut plata integrală şi efectivă a întregii datorii, ceea ce nu este cazul în situaţia unei popriri în curs de executare, chiar dacă a fost înfiinţată pentru întreaga sumă datorată (Trib. Suprem, $. civ., dec. nr. 1778/1976, în R.R.D. nr. 3/1977, p. 59).3. Un creditor poate, în mod voluntar, să renunţe la solidaritatea prevăzută de lege, în favoarea unuia sau a tuturor debitorilor săi [Chenail c. Vincent (C.Q., 2000-11-14), SOQUIJ AZ-01031138, J.E. 2001-513, REJB 2000-23174, în J.L. Baudouin, Y. Renoud, op. cit., p. 2099].
4. Cu excepţia cazului în care creanţa a fost stinsă, urmărirea unuia dintre codebitori nu împiedică urmărirea şi a celorlalţi codebitori solidari (Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1001/1962, în C.D. 1962, p. 157, în 1.6. Mihuţă, A. Lesviodax, Repertoriu 1952-1969, p. 194).
Citește mai mult
împuţinare a obligaţiei, inerentă obligaţiunii, şi care se produce în raporturile dintre creditor şi unul din codebitori, profită celorlalţi. Nu e nici necesar, nici exact de a recurge la ideea unui mandat reciproc între codebitori pentru a se explica efectele solidarităţii, care toate decurg din conţinutul însuşi al clauzei de solidaritate care constă în aceasta ca pluralitatea de legături să se transforme şi în interesul creditorului şi în interesul colectiv al codebitorilor într-o legătură unică, astfel ca orice act îndreptat de creditor împotriva unuia din codebitori să fie socotit îndreptat împotriva tuturora, şi ca orice apărare inerentă obligaţiunii şi izvorâtă dintr-un raport dintre creditor şi unul din codebitori să profite tuturora. încât priveşte interesul creditorului, solidaritatea dispensându-l de acţiuni multiple orice act al său îndreptat împotriva unuia din codebitori îşi va produce efectele sale împotriva tuturora (M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 517). Notă. în legătură cu paragraful al treilea referitor la mandatul reciproc între codebitorii unei obligaţii solidare, observăm că nou Cod civil nu a mai preluat reglementarea de la art. 1056 C. civ. 1864, care consacra expres reprezentarea reciprocă între codebitori.2. Creditorul poate cere oricăruia dintre codebitori întreaga plată, fără să poată invoca debitorul atacat beneficiul de discuţiune sau beneficiul de diviziune. Debitorul poate chema în garanţie pe ceilalţi codebitori.
3. Plata făcută de unul dintre debitori produce efecte exoneratorii şi pentru ceilalţi debitori. Unicitatea datoriei permite codebitorului să opună creditorului excepţiile sale personale, dar şi compensaţia între datoria comună şi creanţa pe care el însuşi o are împotriva creditorului urmăritor, precum şi eventuala iertare de datorie de care a beneficiat personal (I. Turca, Noul Cod civil, p. 573).
4. Efectul principal al solidarităţii pasive este obligaţia fiecărui codebitor de a plăti datoria în întregime; deşi există o pluralitate de debitori, ei sunt ţinuţi de o prestaţie unică.
Consecinţa imediată a acestui efect este faptul că fiecare debitor în parte poate fi urmărit de creditor pentru totalitatea datoriei (prestaţiei) care alcătuieşte obiectul obligaţiei. Potrivit art. 1043 C. civ. 1864, „Acţiunea intentată contra unuia din debitori nu opreşte pe creditor de a exercita asemenea acţiune şi în contra celorlalţi debitori". Dacă debitorul urmărit este insolvabil, creditorul poate urmări pe fiecare din ceilalţi debitori până va obţine realizarea întregii creanţe. La rândul său, debitorul chemat în judecată de către creditor spre a fi obligat la executarea prestaţiei în întregime poate introduce în proces pe ceilalţi debitori solidari, pentru a-şi asigura astfel realizarea dreptului pe care-l are de a se regresa împotriva lor. Care va fi efectul plăţii făcute creditorului de către unul singur dintre debitorii obligaţi solidar? Mai întâi, este de observat că fiecare debitor poate oferi creditorului plata datoriei în întregime. în al doilea rând, o asemenea plată liberează pe toţii debitorii solidari faţă de creditorul lor comun" (C. Stătescu, C. Bîrsan, TGO, p. 555).
5. Unitatea de obiect produce două efecte: creditorul are dreptul de a cere totul de la oricare dintre codebitori, eliberarea unuia îi eliberează pe ceilalţi. Ideea generală este aceea că orice aranjament, ca urmare a căruia datoria solidară se stinge între creditor şi unul dintre codebitori, are drept rezultat să o stingă faţă de ceilalţi. Alte consecinţe trebuie să fie deduse de aici; astfel, indexarea sau dobânda produsă de datorie trebuie să fie aceleaşi pentru toţi debitorii (P. Malaurie, L. Aynâs, P. Stoffel-Munck, op. cit., p. 759).
► „Art. 1042. Creditorul unei obligaţii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fără ca debitorul să poată opune beneficiul de diviziune (C. civ. 1039, 1065, 1662 şi urm.);
► „Art. 1043. Acţiunea intentată contra unuia din debitori nu popreşte pe creditor de a exercita asemenea acţiune şi în contra celorlalţi debitori".
Având în vedere unitatea de obiect, creditorul are dreptul să ceară executarea prestaţiei oricăruia dintre debitori, cel urmărit neputând opune creditorului beneficiul de diviziune.
Pluralitatea legăturilor obligaţionale justifică de ce creditorul se poate îndrepta şi împotriva unui alt debitor atunci când nu a obţinut executarea obligaţiei de la cel dintâi.