Art. 1685 Noul cod civil Noţiune Dispoziţii generale Contractul de vânzare

CAPITOLUL I
Contractul de vânzare

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 1685

Noţiune

Predarea se face prin punerea bunului vândut la dispoziţia cumpărătorului, împreună cu tot ceea ce este necesar, după împrejurări, pentru exercitarea liberă şi neîngrădită a posesiei.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1685 Noul cod civil Noţiune Dispoziţii generale Contractul de vânzare




Lixandru Dumitru 30.09.2021
Bună ziua! Stipulat într-un act de vânzare cumpărare :transmisiunea proprietății de drept asupra imobilului ce face obiectul prezentului contract se face începând de azi, conform art. 1685 cod civil, iar predarea acestuia se va face la data decesului vânzătorului. Ce sa înțeleg cu aceasta stipulare din acest contract de vânzare cumpărare??
Răspunde
geo 22.04.2016
am cumparat un apartament prin prima casa in data de 23martie 2016 sa facut vanzarea-cumpararea si incheiere de autentificare. am fost de acord ca propietarul sa mai ramana in apartament pana pe data 20-04 si acum refuza sa paraseasca locuinta gasind diferite motive
Răspunde
Cerasela 30.01.2014
Reglementarea anterioară: C. civ. 1864: „Art. 1314. Predarea este strămutarea lucrului vândut în puterea şi posesiunea cumpărătorului (C. civ. 1074 şi urm., 1315 şi urm.)".

1. Predarea bunului este o obligaţie a vânzătorului. Actualmente, textul relativ la noţiunea de predare a bunului arată cum se face predarea, care este întinderea obligaţiei de predare şi care este scopul predării. Deşi definiţia predării nu rezultă nici din dispoziţiile art. 1482-1485 NCC, din ansamblul textelor legale relevante rezultă că predarea este acţiunea sau operaţiunea prin care bunul vândut este pus la dispoziţia
Citește mai mult cumpărătorului. Predarea urmăreşte asigurarea exercitării libere şi neîngrădite a posesiei de către cumpărător.

2. După cum s-a mai arătat, Codul civil leagă riscul bunului de predarea acestuia. Art. 1274 alin. (1) NCC arată că, în lipsă de stipulaţie contrară, cât timp bunul nu este predat, riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare, chiar dacă proprietatea a fost transferată dobânditorului. în cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligaţiei de predare pierde dreptul la contraprestaţie, iar dacă a primit-o, este obligat să o restituie. Punerea în întârziere a creditorului obligaţiei de predare are semnificaţia suportării riscurilor de către acesta, chiar dacă bunul nu i-a fost predat. Suportarea riscului rămâne în sarcina creditorului obligaţiei de predare, pus în întârziere, chiar dacă dovedeşte că bunul ar fi pierit şi în situaţia executării la timp a obligaţiei. Debitorul obligaţiei de predare nu este ţinut a restitui fructele culese după punerea în întârziere a creditorului. De asemenea, creditorul pus în întârziere este ţinut la repararea prejudiciilor cauzate prin întârziere şi la acoperirea cheltuielilor de conservare a bunului (art. 1511 NCC).

3. De regulă predarea nu este în relaţie cu transferul proprietăţii, dar părţile pot stipula în contract că transferul proprietăţii se realizează la predare. în art. 1680 NCC, care reglementează vânzarea după mostră sau model, legiuitorul a optat pentru strămutarea proprietăţii la momentul predării bunului.
Răspunde
eugen 21.07.2013
Poate cumparatorul sa solicite vanzatorului punerea in posesie a unui teren la o data ulterioara, de cca. un an, cu toate ca in contract era prevazut transmiterea si predarea imobilului din ziua incheierii contractului, iar pe terenul respectiv si-a edificat costructia, a obtinut avizele necesare la 2 luni de la vanzare si a fost declarat la sectia financiara? Se poate invoca de catre cumparator art.1521 c.civ. in acest caz? Era necesar incheierea expresa a unui proces verbal de predare-primire a imobilului cu consemnarea unor vicii aparente sau ascunse si cui ii revenea obilgatia sau dreptul
Citește mai mult de a solicita acest lucru. Ce inseamna "termen rezonabil" de a aduce la cunostiinta existenta ulterioara a unor vicii ascunse conf. art.1709 c.civ.
Răspunde
Cerasela 30.01.2014
Rămâne la aprecierea judecătorului dacă un termen este sau nu rezonabil. De exemplu, un termen de 10 ani cu siguranță nu este unul rezonabil, în timp ce o lună-două, ar putea fi interpretat dreptul unul rezonabil. Termenul „rezonabil” începe să curgă de la data descoperirii viciilor ascunse, înăuntrul căruia cumpărătorul trebuie să le aducă la cunoştinţa vânzătorului, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a solicita rezoluţiunea contractului de vânzare; în ipoteza în care viciul apare în mod gradual, termenul începe să curgă din ziua în care cumpărătorul îşi dă seama de gravitatea şi
Citește mai mult întinderea viciului; în cazul în care cumpărătorul este profesionist, iar bunul vândut este mobil corporal, termenul de decădere este de două zile lucrătoare [art. 1709 alin. (1)-(2) noul Cod Civil];
Răspunde