Art. 1897 Noul cod civil Aportul în bunuri incorporate Societatea simplă Contractul de societate

Art. 1897

Aportul în bunuri incorporate

(1) Asociatul care aportează o creanţă răspunde pentru existenţa creanţei la momentul aportului şi încasarea acesteia la scadenţă, fiind obligat să acopere cuantumul acesteia, dobânda legală care începe să curgă de la scadenţă şi orice alte daune ce ar rezulta, dacă creanţa nu se încasează în tot sau în parte.

(2) Asociatul care aportează acţiuni sau părţi sociale emise de o altă societate răspunde pentru efectuarea aportului întocmai unui vânzător faţă de cumpărător.

(3) Asociatul care aportează cambii sau alte titluri de credit care circulă în comerţ răspunde potrivit alin. (1).

Comentarii despre Art. 1897 Noul cod civil Aportul în bunuri incorporate Societatea simplă Contractul de societate

Laura Stere 9.02.2014

1. Textul de lege are în vedere drepturile de creanţă pe care unul dintre asociaţi le are asupra unui terţ şi pe care înţelege să le transmită cu titlu de aport în societate. Din această perspectivă, aportul unei creanţe este echivalent cu cesiunea dreptului de creanţă, în schimbul unor fracţiuni din capitalul social al societăţii.

2. Aportul în creanţe are regimul juridic al aportului în natură. El se consideră efectuat prin transferarea drepturilor de creanţă corespunzătoare şi prin predarea efectivă a titlului care le constată şi care permite realizarea lor faţă de debitorul cedat.

3.

Citește mai mult

Transmiterea aporturilor în creanţe se face prin semnarea contractului de societate de către asociatul aportor, cu acordul exprimat de debitor printr-un înscris cu dată certă sau prin comunicarea scrisă a cesiunii către debitorul cedat, în condiţiile art. 1578 NCC. Dacă creanţa este încorporată într-un titlu nominativ, la ordin sau la purtător (cec, bilet la ordin, cambie, conosament etc.), atunci transmiterea dreptului se realizează în condiţiile specifice reglementate de legea specială (a se vedea art. 1587 NCC).

4. Aportul în creanţe este un aport sub condiţie, care constă în realizarea acestora la scadenţă şi întocmai, astfel cum au fost asumate de debitor; de aceea, asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este liberat atât timp cât nu s-a obţinut plata sumei reprezentând valoarea cu care creanţele au fost incluse în capital (I. Schiau, op. cit., p. 137).

5. Asociatul garantează plata creanţei de către debitorul cedat, în caz contrar, urmând să răspundă personal, atât pentru creanţa datorată, cât şi dobânda legală, care începe să curgă din ziua scadenţei creanţei. De asemenea, asociatul răspunde şi pentru eventualele prejudicii cauzate societăţii, cum ar fi, spre exemplu, cheltuielile de urmărire şi executare a debitorului.

6. Asociatul care prezintă drept aport o creanţă bănească răspunde nu numai de existenţa ei în momentul cesiunii, dar şi de solvabilitatea debitorului la data exigibilităţii creanţei, prezumându-se stipularea în contractul de societate (prin care se realizează cesiunea de creanţă în favoarea societăţii) a unei clauze de agravare a obligaţiei de garanţie (Fr. Deak, op. cit., p. 145).

Răspunde