Art. 1893 Noul cod civil Societăţile de fapt Societatea simplă Contractul de societate

CAPITOLUL VII
Contractul de societate

SECŢIUNEA a 2-a
Societatea simplă

Art. 1893

Societăţile de fapt

Societăţile supuse condiţiei înmatriculării conform legii şi rămase neînmatriculate, precum şi societăţile de fapt sunt asimilate societăţilor simple.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 1893 Noul cod civil Societăţile de fapt Societatea simplă Contractul de societate




Laura Stere 9.02.2014
1. Societatea de fapt poate fi definită ca entitatea constituită de două sau mai multe persoane, care se comportă reciproc ca şi asociaţi, fără însă ca intenţia lor să se fi manifestat în mod explicit în sensul de a constitui o societate.

2. Potrivit doctrinei străine, noţiunea de societate de fapt nu trebuie confundată cu societatea neregulat constituită. Astfel, societatea neregulat constituita este societatea comercială pentru care nu a fost îndeplinită obligaţia legală de înmatriculare în registrul comerţului (I. Schiau, op. cit., p. 143).

3. Inspirată din dreptul francez şi cu precădere
Citește mai mult din jurisprudenţă franceză, noţiunea de societate de fapt desemna acea situaţie în care o societate, constituită prin voinţa asociaţilor, dar afectată de un viciu de constituire, a funcţionat o anumită perioadă, înainte de remedierea viciilor sau anularea societăţii (I. Schiau, op. cit., p. 141).

4. Societatea de fapt este distinctă de societatea ocultă, chiar dacă, deseori, în limbajul curent, aceasta din urmă este cunoscută ca „societate de fapt". Societatea ocultă nu poate fi o veritabilă societate de fapt întrucât: contractul de societate ocultă, de regulă, se încheie în scris, doar că - şi de aici rezidă caracterul său ocult - existenţa lui nu este exteriorizată: o persoană acţionează în relaţiile cu terţii ca întreprinzător individual şi totuşi el are unul sau mai mulţi asociaţi care rămân oculţi faţă de terţi. Lipsa exteriorizării raportului social este însă irelevantă: terţii au posibilitatea de a proba că datoriile asumate în nume propriu de întreprinzătorul aparent sunt, în realitate, datoriile unei societăţi al cărei reprezentant este această persoană şi, pe cale de consecinţă, vor putea solicita antrenarea răspunderii şi a celorlalţi asociaţi.

5. Există distincţie şi între societatea de fapt şi societatea aparentă. Este considerată drept societate aparentă acea convenţie a două sau mai multe persoane, între care nu există raporturi societare, de a crea terţilor aparenţa că acţionează în calitate de asociaţi, ca reprezentanţi ai unei societăţi şi pe seama acesteia (I. Schiau, op. cit., p. 143).

6. Societatea constituită cu nerespectarea formelor legale a fost calificată ca o societate nelegal constituită. Această entitate era recunoscută ca o societate, dar informă, cu personalitate juridică minoră, căreia i se recunosc numai anumite efecte juridice: dreptul asociaţilor de a cere regularizarea societăţii şi în anumite cazuri, de a cere dizolvarea societăţii, precum şi dreptul terţilor de a-şi valorifica drepturile lor împotriva societăţii nelegal constituite şi împotriva persoanelor care au acţionat în numele acestei societăţi (St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea, Legea societăţilor comerciale. Comentariu pe articole, ed. a 4-a, 2009, p. 237).

7. Dispoziţiile prezentului articol trebuie corelate cu cele ale art. 1886 NCC (a se vedea, Noul Cod civil. Note. Corelaţii. Explicaţii, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 694).
Răspunde